PENTRU UN ÎNCEPUT DE REFORMĂ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN
ROMÂNIA
Către
domnul Nicolae Manolescu,
Președintele
Uniunii Scriitorilor din România
Domnule
Președinte,
După
cum știți, Apelul semnat la sfârșitul lunii ianuarie de mai mulți scriitori,
jurnaliști și oameni de cultură, prilejuit de acordarea Premiului „Mihai
Eminescu” – Opera Omnia, a generat o serie de reacții și ecouri. Dincolo de
atitudinile și pozițiile exprimate cu privire la acest subiect, dezbaterile au
scos la iveală o serie de probleme structurale legate de funcționarea USR.
Subiectul spinos al legii timbrului cultural obliga o dată în plus Uniunea
Scriitorilor din România să procedeze la un dialog real, pe care aceasta a
refuzat să îl poarte, cu toate părțile implicate în producerea, publicarea și
promovarea literaturii române a prezentului. Nicio dezbatere de idei, nicio
decizie luată în urma unor confruntări fertile de opinii, nicio viziune
coerentă, niciun proiect sistemic ce ar putea privi funcționarea în anii
următori nu vin astăzi din partea factorilor decidenți în USR.
În
esență, credem că toate aceste probleme sunt legate de faptul că Uniunea nu a
trecut până în momentul de față printr-un proces de reformă, perpetuând o serie
de sechele și inerții moștenite din mandatele anterioare sau chiar din perioada
comunistă. Din acest motiv, fără a avea pretenția de a acoperi toate problemele
actuale ale USR, Grupul pentru Reforma USR, la care au aderat peste 70 de
scriitori activi: prozatori, critici, poeți, dramaturgi, membri și nemembri ai Uniunii
(aceștia din urmă fiind potențiali candidați la statutul de membru, cu condiția
ca USR să redevină o organizație coerentă care îi poate reprezenta în lumea
actuală), vă adresează o suită de propuneri pentru un început de reformă reală a
Uniunii Scriitorilor:
1. Pentru a
evita pe viitor ipostazele controversate precum acelea în care s-a aflat dl Gabriel
Chifu de-a lungul ultimilor ani (în dubla sa calitate de Vicepreședinte al USR
și de premiant constant al Uniunii), propunem includerea în Statutul USR a situațiilor
de incompatibilitate și conflict de interese – aspecte profund nocive ale
vieții literare, care facilitează apariția unor fenomene precum traficul de
autoritate sau corupția (mita mascată sub formă de premii, finanțări sau alte
recompense). În mod concret, vă propunem ca, prin Statut, toate persoanele
aflate în conducerea USR (președinte, vicepreședinți, membrii CD, membrii CUSR,
președinții filialelor, membrii Comitetelor de Conducere ale filialelor –
ultimii fiind persoanele care numesc juriile filialelor) să fie exceptate, pe
perioada desfășurării mandatului, de la posibilitatea de a primi vreun premiu
acordat fie în mod direct de către USR, fie în cadrul evenimentelor patronate
de USR.
2. În această
ordine de idei, considerăm că este firească și necesară o revenire la
prevederea, abrogată la Întrunirea
Comitetului Director al USR din 14 decembrie 2012 (http://www.uniuneascriitorilor.ro/19-12-2012-intrunirea-comitetului-director-din-14-decembrie-2012/), conform căreia un președinte al Uniunii Scriitorilor
nu poate ocupa această funcție decât pe parcursul a două mandate. Practica ne
arată că un număr nelimitat de mandate pentru conducerea unei instituții nu
este de natură să întărească mecanismul democratic de decizie.
3. După cum bine
știți, pe data de 3 decembrie 2014, Camera Deputaților a adoptat Legea pentru finanţarea
revistelor de cultură reprezentative din România (http://www.uniuneascriitorilor.ro/10-12-2014-legea-pentru-subventionarea-revistelor-de-cultura-fost-aprobata/), care așteaptă acum promulgarea din
partea Președintelui României. În varianta adoptată, legea prevede că
„revistele uniunilor de creatori din România [...], precum şi alte reviste şi
publicaţii culturale vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual.”
Întrucât e de estimat că, la fel ca în anii anteriori, Uniunii Scriitorilor din
România îi va reveni cea mai mare parte din suma de „minimum 4500 mii lei”
(4.500.000 de lei „noi”, adică în jur de 1.000.000 de euro), iar acești bani
provin din fonduri publice, considerăm că sunt de maximă importanță
corectitudinea și transparența modului de distribuire a acestor fonduri către
revistele de cultură reprezentative. În plus, recenta apariție pe agenda
publică a polemicii legate de noua lege a timbrului literar, care a stârnit controverse
și dezbateri aprinse și risca să creeze un nou hiatus între scriitori, edituri
și publicul cititor, obligă Uniunea Scriitorilor să se responsabilizeze,
procedând la transparentizarea proceselor prin care banii pe care USR îi
gestionează ajung să fie folosiți ca o investiție
reală în cultura vie și în proiecte publicistice care au legătură cu
stricta actualitate literară. În acest sens, vă propunem:
(a) elaborarea unei proceduri riguroase și transparente de împărțire a
fondurilor către revistele solicitante;
(b) evaluarea solicitărilor pe baza unor dosare de aplicație (eventual,
după modelul unor competiții de tradiție în România, precum aceea organizată de
AFCN);
(c) ierarhizarea cererilor de către o comisie independentă, ai cărei
membri să aibă experiență de evaluatori și din care să nu facă parte persoanele
cu funcție de conducere în USR, angajați ai revistelor care solicită finanțare
sau orice altă persoană cu interes patrimonial în distribuirea fondurilor. Ni
s-ar părea obscen, de pildă, ca o persoană care lucrează sau colaborează
constant la o revistă care apare sub egida USR să decidă ce sumă i s-ar cuveni
respectivei reviste.
4. Problema transparenței se ridică și în cazul admiterii de noi membri în
Uniune. În acest sens, e simptomatică (și, nu mai puțin, bizară) decizia Consiliului
USR din data de 17 noiembrie 2014, când, pe lângă cei 80 de membri validați la
propunerea Comisiei de Validare, „au devenit membri” ai USR nu mai puțin de 240
de stagiari (http://www.uniuneascriitorilor.ro/21-11-2014-comunicat-2/). Altfel spus, pe durata unui singur
an, USR, care număra anterior aproximativ 2400 de membri, și-a sporit numărul
de membri cu 13%! Dincolo de faptul că o asemenea inflație de noi membri ridică
serioase semne de întrebare cu privire la nivelul profesional al Uniunii în
ansamblul ei, considerăm că problema trebuie clarificată și sub aspect
procedural. Astfel, potrivit noului Statut (v. în special Anexa 2: Regulamentul
Comisiei de Validare), adoptat în primăvara anului 2013, statutul de membru
(titular) în USR se obține doar pe bază de dosar și prin decizie a Comisiei de
Validare. Or, după cum au declarat mai mulți stagiari deveniți peste noapte membri,
cei 240 au fost titularizați fără să fi depus un nou dosar care să solicite
acest lucru. Situația nu ar fi fost, poate, atât de bizară dacă CUSR ar fi
decis titularizarea tuturor stagiarilor. Numai că, parcurgând cele două liste,
se observă că: au existat și stagiari care, în 2014, au devenit titulari urmând
prevederile Statutului (adică depunându-și dosarul la Comisia de Validare); au
existat stagiari cărora, deși și-au depus dosarul la Comisia de Validare, li
s-a refuzat admiterea ca titulari; dintre stagiarii care nu și-au depus dosar,
titularizarea devălmașă s-a realizat doar pentru unii, în timp ce alții au
rămas în continuare cu statutul de stagiar. Întrucât toate aceste decizii par aleatorii,
dacă nu chiar discriminatorii, vă solicităm, domnule Președinte al USR, să
lămuriți public următoarele două probleme: (a) care a fost temeiul pentru care CUSR
a decis titularizarea anumitor stagiari prin încălcarea Statutului (care
prevede că admiterea ca membru titular al USR se face doar pe bază de dosar și
doar de către Comisia de Validare)? (b) care au fost criteriile după care s-a
decis titularizarea doar a anumitor stagiari? Considerăm că, răspunzând acestor
întrebări, veți contribui într-o măsură semnificativă la contracararea vocilor
care prezintă USR ca pe un sistem clientelar și discreționar.
5. În perspectivă, asemenea situații ar putea fi evitate într-o manieră
extrem de simplă: dacă, urmând exemplul altor instituții democratice, USR va
publica, de fiecare dată, pe site-ul său, procesele-verbale ale ședințelor
Comitetului Director și ale Consiliului USR. Avantajele unei asemenea practici
ar fi numeroase. Ajunge să enumerăm aici doar câteva:
(a) membrii Uniunii ar putea monitoriza astfel gradul de implicare al
aleșilor lor și modul în care aceștia le reprezintă interesele;
(b) membrii USR ar înțelege mai bine temeiurile anumitor decizii, care
altminteri le rămân uneori opace, în condițiile în care comunicatele transmise
de conducerea Uniunii se caracterizează printr-un stil eliptic sau lipsit de
claritate;
(c) membrii Uniunii se vor putea convinge astfel mai bine că la nivelul
conducerii asociației sunt nu doar tolerate, ci chiar încurajate luările de
poziție critice, problematice și „disidente”;
(d) în general, o asemenea transparență va promova imaginea USR ca
instituție democratică și în afara breslei scriitoricești.
6. În aceeași ordine de idei, considerăm benefică informarea membrilor
Uniunii cu privire la bugetul anual de venituri și cheltuieli al organizației
din care fac parte. În condițiile în care cea mai mare parte a membrilor USR
(în prezent, peste 2600, să ne reamintim) plătesc anual o cotizație de 100 de
lei, credem că e important ca aceștia să fie corect informați cu privire la
modul în care se cheltuiesc nu doar banii publici, ci și banii lor. Prin urmare, propunem ca, la
sfârșitul fiecărui an, să faceți publice, pe site-ul USR, salariile sau indemnizațiile
membrilor din conducerea USR, sumele alocate diverselor programe sau reviste
susținute în mod direct de USR și alte categorii de cheltuieli (deplasări
etc.). Totodată, considerăm că ar fi utilă o informare mai detaliată a
membrilor cu privire la oportunitatea anumitor cheltuieli, nu doar sub aspect
financiar, ci și sub aspectul rezultatelor și al impactului pe care acestea le
au în beneficiul organizației. De exemplu, credem că e important să se arate că
o activitate precum „Turnirul poeților” facilitează stabilirea de contacte și
încheierea de parteneriate cu instituții similare din străinătate (asociații,
reviste, edituri etc.) și că beneficiază de o mediatizare internațională – că,
mai exact, ea reprezintă o activitate care, înainte de toate, servește
scopurilor USR ca breaslă și nu rămâne un simplu pretext turistic de care
conducerea Uniunii se servește în tentativa de a-și fideliza anumiți membri.
7. Nu în ultimul rând, vă propunem, domnule Președinte, o modalitate elegantă,
democratică și statutară de a soluționa (cel puțin provizoriu) nemulțumirile
din cadrul breslei. Nu ne iluzionăm că am putea atinge vreodată un consens
deplin (care nici nu ar fi de dorit, în opinia noastră) cu privire la
problemele care vizează activitatea Uniunii, dar nu credem că exagerăm nici
dacă vă atragem atenția că în primul sfert al mandatului dv. actual (al
treilea) ați provocat mai multe nemulțumiri decât în primele două mandate la un
loc. Tocmai de aceea, vă propunem să convocați o Adunare Generală a USR, mai
ales în condițiile în care aceasta nu a avut loc în 2013, deși era obligatorie,
conform recent votatului Statut. În acest fel, vom putea discuta deschis cele
mai importante probleme ale Uniunii și vom putea solicita un vot de încredere
(sau contrariul lui) pentru dv. și pentru actuala echipă de conducere a USR. Ne
veți arăta astfel – nu doar subsemnaților, ci tuturor membrilor și scriitorilor
care sunt potențiali membri ai organizației – că, în ciuda tuturor luărilor de
poziție din spațiul public care o prezintă drept o instituție anacronică,
coruptă și solipsistă, Uniunea Scriitorilor e capabilă mereu să se reformeze și
să fie acea instituție de interes public
democratică și deschisă la dialog pe care ne-o dorim cu toții.
Octavian
Soviany, Florin Iaru, Mariana Codruț, Petru Ilieșu, Daniel Vighi, Ovidiu
Nimigean, Cristian Teodorescu, Emilian Galaicu-Păun, Radu Aldulescu, Rita Chirian, Liviu
Antonesei, Paul Vinicius, Lucian Vasilescu, Vasile Baghiu, Andrei
Țurcanu, Ionel Ciupureanu, Anca Mizumschi, Doina Ioanid, Dumitru
Crudu, Paul Cernat, Andrei Terian, Bogdan
Crețu, Nicolae Avram, Alex Goldiș, Ștefan
Manasia, Dan-Mircea Cipariu, Peter Sragher, Adrian
Suciu, Gelu Vlașin, Dan Iancu, Lucian
Perța, Cosmin Perța, Mugur Grosu, Mircea
Țuglea, Bianca Cernat, Alexandru Uiuiu,
Amelia Stănescu, Ștefania Coșovei, Nicoleta Popa, Radu
Părpăuță, Alexandru Mica, Gelu Diaconu, Alexandru
Petria, Nicolae Silade, Petre Rău, Tatiana
Segal, Dan Mihuț, Luminița Amarie, Valeriu
Mircea Popa, Ioana Greceanu, Mihai Vieru, Darie Lăzărescu, Diana Iepure, Daniel D. Marin,
Igor Ursenco, Ioan Vasiu, Daniel Vorona, Florin Hălălău, George G. Asztalos, Andrei
Ruse, Bogdan Munteanu, Flori Bălănescu, Sorin Despot, Radu Nițescu, Dan
Ciupureanu, Yigru Zeltil, Cristina Nemerovschi, Andrei Dósa, Bogdan-Alexandru
Stănescu, Bogdan Suceavă, Radu Vancu, Claudiu Komartin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu