lui
Andrei
Oricât de sus l-ar ridica, n-au cum
să-l ridice
îndeajuns de sus pentru
tine,
ți-am
șoptit în timp ce îți potriveau microfonul
pentru un scurt survol peste poezia
croată contemporană.
Încercai
să le deschizi ochii în legătură cu
eșecurile memorabile
ale astronauticii –
Gagarin
era istorie
și Wernher von Braun era de mult istorie
și
așteptam să pice din cer un omuleț în costum spațial
care
să coboare în spirală până la noi
cu
brațele pline de minunății made in china.
Am
fumat pe schelă împreună
Am
furat scrumierele din camera de hotel împreună
Ne-am
răstit la deștepții care ne vorbeau
despre sisteme și
combinații împreună
Am
cucerit femeile plictisite din frumosul oraș împreună
Le-am
izbit peste bot fermoarele încăpățânate împreună
și ele nici n-au aflat
Am
dat cu anthrax pe facebook împreună
Am
compătimit ca drojdierii împreună
Am
mâncat chifteluțe bosniace prefăcându-ne
că nu știm nimic
împreună
Am
spart becurile isterice care ne năpârleau gecile împreună
I-am
făcut să se uite galbeni de invidie la noi împreună
Le-am
luat banii și am fugit la mare împreună
Am
trecut peste iluzia că avem altă limbă maternă împreună
L-am
căutat pe punkerul edi împreună
Am
ajutat bătrânici în sevraj să coboare de pe tavan
Le-am
dat halviță și propolis, le-am încurajat
cum ne-am priceput mai bine împreună
Am
văzut cowboy croați plesnind de sănătate turându-și
motoarele lângă un Crist aurit
împreună
Am inventat noi coridoare aeriene și
am luat-o pe-acolo
peste piețele și
terasele sclipitoare împreună
I-am uimit cu educația noastră
frumoasă, cu farmecul
nostru
năucitor, am fost două cuțite înfipte în iarbă împreună,
zvântându-ne la soare
înainte
să reînceapă furtuna.
Zagreb/Rijeka,
martie 2012