Joi, 1 februarie, de la
ora 18, în Sala 120 a Facultății de
Litere (str. Edgar Quinet 5-7) va avea loc lansarea numărului 20 (2/2017) al
revistei „Poesis internațional”.
Axată în mare parte pe literatură și traducere, dar incluzând cronici de
carte și film, eseuri pe teme diverse, interviuri, reportaje, „Poesis
internațional” este una dintre cele mai consistente și complexe publicații
literare din România ultimilor ani. Cu o primă serie cuprinzând 12 numere
(apărute între 2010 și 2013) și o a doua în care au apărut alte 8 (între 2014
și 2017), „Poesis internațional” reprezintă un proiect cultural a cărui miză
este să ofere o imagine clară a literaturii contemporane la nivel național și
internațional.
„Autori din 18 țări, pe lângă România și Republica Moldova, stau laolaltă
într-o construcție rizomatică în care un cititor atent și răbdător poate găsi
tot felul de trimiteri și legături, de ușițe și tuneluri secrete care împânzesc
freatica literaturii mondiale. Nu doar discursurile contemporane ne
interesează, ci și revizitarea (sau reinterogarea) unor scriitori esențiali din
trecut – așa încât în acest număr pot fi citiți poeți ca Arthur Rimbaud (într-o
nouă și așteptată traducere, ce poartă amprenta lui Octavian Soviany), Robinson
Jeffers (recuperat la mai bine de o jumătate de secol de la moarte, Jeffers a
devenit una dintre figurile centrale ale poeziei americane din secolul XX, iar
manifestul grupului Dark Mountain o demonstrează), Edwin Morgan (unanim recunoscut
ca poetul național al Scoției, «poetry’s true son», după expresia lui Carol Ann
Duffy) sau Lea Goldberg (atât de prețuită și astăzi în Israel încât chipul său
va sta pe bancnota de 100 de șecheli).
Propoziţia lui Enzensberger de acum mai bine de o jumătate de secol, «Poezia
e subversivă prin însăși natura ei», se întâlnește cu reflecţia contemporană a
sirianului Adonis: «Poezia este, prin definiţie, antidespotism, antidictatură,
antireligie». Desigur, pericolele sunt cunoscute – efemeritatea și didacticismul
unui asemenea demers. Ele pot trăda literatura, transformând-o în vorbărie
exemplificatoare, în propagandă sau în discurs gol, moralizator. Așadar, nu
punerea în slujba unei ideologii sau a unei cauze, ci confesiunea netrucată, în
stare să edifice pentru fiecare dintre noi un sens al rezistenţei în faţa
atrocelui și a nedreptăţii.” (Claudiu Komartin)
Invitați: Claudiu Komartin, Cosmin Ciotloș, Andrei Dósa
Moderator: Anastasia Gavrilovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu