Ptiu! Noroc că n-au dat și peste epistolarul Craciun – Nedelciu & Gheorghe Ene din „Paralela 45”. Nu de alta, dar ar fi fost în stare să crape de râs, bănuiesc, și citindu-l pe Crăciun.
Mozoleala pe cinste:) In zona mea(geoografica, culturala, de varsta), mozoleala e paliativul virginului excitat care, ca si canonul.net, ca sa vezi, se lauda prietenilor ca se duce sa "futa", dar isi pierde erectia in mijlocul sesiunii sau e surprins de parinti. Cea mai rea parte e declaratia aia de misiune. In rest, cateva recenzii curajoase, chiar simpatice, vreo doua inteligente cu scapari, cateva care ar fi fost curajoase daca n-ar fi fost anonime si cateva cu tinte prea usoare pentru a interesa pe cineva (banuiesc ca are si common sense-ul nevoie de emisari, dar cei orgoliosi, ca mine, s-ar putea simti subestimati).
Claudiu Komartin (n. 1983, București) a publicat Păpușarul și alte insomnii (2003, 2007), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009, 2010), cobalt (2013), antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme 2010-2017 (2017, 2018), Autoportret în flama de sudură (2021) și 17 poeme de dragoste și un pantoum imperfect (2022). În 2012, editura vieneză Korrespondenzen i-a publicat antologia bilingvă Und wir werden die Maschinen für uns weinen lassen, tradusă în limba germană de Georg Aescht, în 2015 i-au apărut volumele Vrpce potaman za balu mesa (Treći Trg, Belgrad, traducere în sârbește de Ljubinka Stankov Perinac) și Bir Garip Roman (Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, traducere în limba turcă de Gökçenur Ç.), iar cobalt a apărut în bulgară (Издателство за поезия ДА, Sofia, 2017), tradusă de Lora Nenkovska, și în polonă (Biuro Literackie, Wrocław, 2022), în traducerea lui Jakub Kornhauser. Din 2009, organizează seria de întâlniri și lecturi publice „Institutul Blecher”, iar din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher.
ce-i mai frumosi. ce-i mai buni.
RăspundețiȘtergerePtiu! Noroc că n-au dat și peste epistolarul Craciun – Nedelciu & Gheorghe Ene din „Paralela 45”. Nu de alta, dar ar fi fost în stare să crape de râs, bănuiesc, și citindu-l pe Crăciun.
RăspundețiȘtergereMozoleala pe cinste:) In zona mea(geoografica, culturala, de varsta), mozoleala e paliativul virginului excitat care, ca si canonul.net, ca sa vezi, se lauda prietenilor ca se duce sa "futa", dar isi pierde erectia in mijlocul sesiunii sau e surprins de parinti. Cea mai rea parte e declaratia aia de misiune. In rest, cateva recenzii curajoase, chiar simpatice, vreo doua inteligente cu scapari, cateva care ar fi fost curajoase daca n-ar fi fost anonime si cateva cu tinte prea usoare pentru a interesa pe cineva (banuiesc ca are si common sense-ul nevoie de emisari, dar cei orgoliosi, ca mine, s-ar putea simti subestimati).
RăspundețiȘtergereAtât de curajos, atât de orgolios, atât de anonim :)
RăspundețiȘtergere