în "Vatra", nr.7/2010, la pagina 14, articolul Nicoletei Cliveţ despre carte, intitulat "O tranziţie poetică". Printre altele, criticul notează: "De la debut şi până în prezent, drumul lui C.Komartin s-a desfăşurat asemenea unei călătorii la capătul nopţii. Punctul ei terminus e undeva pe-aproape. După atâtea coborâri în infern, vine rândul
iluminărilor. (...) O retorică a simplităţii şi o mai mare permeabilitate la tandreţuri este orizontul, ceva mai înseninat, spre care începe să se îndrepte poezia lui C.Komartin. Pe acest drum,
Un anotimp în Berceni s-ar cuveni privit în primul rând ca un volum de trecere, cu toate plusurile şi minusurile ce decurg de aici."
si tu ce parere ai? asa e? urmeaza iluminarile?
RăspundețiȘtergeremi-e totuna
RăspundețiȘtergereExtraordinar!! A fost în același gând cu mine, chit că eu sunt un simplu cititor, nu critic literar. Mă bucur că ai împărtășit această recenzie cu noi, admiratorii tăi. Să mai postezi și altădată, să nu te jenezi. Jena și modestia sunt apanajul vanitoșilor. Sincere salutări și inspirație.
RăspundețiȘtergereCu ochii în paișpe, așadar!
RăspundețiȘtergereCum, cine?! Eu...