...
În seara aceea, în curtea interioară a căminelor
de lângă pod, ai venit către mine
ca înspre un bărbat pe care l-ai putea iubi.
Fericirea a năvălit ca un glonţ, iar eu
m-am temut că o să-mi împrăştie
creierii pe pereţi.
Lângă noi, trei femei cu batice albastre
îngropau frunze de ruşinea cuiva.
„Cu o noapte în urmă ninsese în munţi” –
şi răsuflările împletite
în jurul acelui poem al lui Rexroth.
Părul ni se amestecase ne frângeam din umeri
era ora atingerilor cu mâini de sticlă
şi noi uşori şi fără contur
printre taxiurile în care singurătatea se cuibărise
cu privirea pierdută cu gulerul ridicat printre taxiurile
care te duc nicăieri
sau care te duc oriunde în noapte
numai acasă
nu
Liviu Antonesei: Sutra minții
Acum 10 ore
dar chiar aşa, ce frumos...
RăspundețiȘtergere(mulţumesc -
mi l-am copiat şi eu, ca să-l mai citesc fără să mai intru să deranjez pe-aici :))
G.
Poem bizar. Multă tristeţe şi amintiri. Îmi dă senzaţia că totul se cutremură de nesiguranţă, groaznic. Love it! Spor la scris în continuare :)
RăspundețiȘtergereCristina
rupeai cerul pe primele albume, pe primele 2, pana sa devii comercial. UNU'
RăspundețiȘtergerePoemul simplu se-ntâmplă ca o ninsoare în care pluteşti, iar eu nu mă mai satur de fulgii ăştia:
RăspundețiȘtergereuşori şi fără contur
năvălirea fericirii ca un glonţ
răsuflările împletite
ora atingerilor cu mâini de sticlă (imaginea asta aşază timpul într-un abur)
taxiurile care te duc în irealitatea imediată
deocamdata nu ti-ai asumat nimic. publici baloti de poeti, esti critic, moderator, editor, amfitrion, si tot ce vrei tu. esti claudiu komartin. vreau sa nu uiti ca i-ai invatat sa scrie pe multi. nu e numai blogareala. de ce nu-ti faci o vacanta, de ce nu te muti in argentina, in fakarava, oriunde. pentru ca tu nu mai ai libertatea de a scrie.
RăspundețiȘtergere@ anonim 3 - s-ar putea, deşi mie mi se pare că-n "Un anotimp..." am câteva dintre cele mai bune lucruri pe care le-am scris ever. şi, ca idee generală, nu mai am cum să scriu ca-n "Păpuşarul" sau "Circul domestic" fiindcă nu mai sunt acelaşi de-atunci. şi fiindcă acummă interesează şi alte feluri de a mă raporta la mine şi la lume şi tot restul decât atunci când sufeream ca un câine şi nu-mi ajungea nimic
RăspundețiȘtergere@ anonim 5 - nu ştiu de ce dacă eu sunt (relativ) împăcat cu asta, de ce se-ngrijorează aşa de tare alţii... că doar nu m-am născut să scriu, acuma dacă n-o mai fac o vreme sau dacă o fac şovăielnic, vă supăraţi pe mine? e cam aiurea, nu mă simt dator nimănui să torn poezii, sunt atâţia care o fac mai bine decât mine. iar eu acum fac alte lucruri cu mai multă abnegaţie, na, parcă ar trebui să mă justific
Claudiu
nu aveam de gand sa spun ceva. dar mai apoi am simtit ca modestia e buna si ceea ce spunea daca nu gresesc Bratianu lui Iorga: dreapta socoteală.
RăspundețiȘtergeree drept ca la un moment dat cuvintele devin neîncăpătoare sau tiranice.
Domnule, eu, un anonim şi-atâta tot, vă respect în principal pentru ce scrieţi.
RăspundețiȘtergereŞi în opinia mea nu scrieţi şovăielnic deloc, ci calculat la milimetru.
Ne place să ne dăm cu părerea, ce să facem...
frumos poem. aş mai comenta, dar mi-e frică să mai deschid gura în atâta anonimat pe comment pătrat.
RăspundețiȘtergereEu as spune ca tu inca apartii textelor tale, acelora pe care am avut placerea sa le descopar.
RăspundețiȘtergereNu stiu de ce se creeaza in jurul tau atata asteptare sa fii inhatat si pradat. Ar trebui sa nu bagi in seama pe cei ce te lovesc fara a intelege ce scrii.
Curajul de a initia si sustine atatea proiecte literare este , cu siguranta, bine primit de cei interesati.
cum e sa ingropi frunze de rusinea cuiva?
RăspundețiȘtergereda cine-i Rexroth ,da care poem?
ah ah nu fringeti umeri nu e bine nu e bine
ah nu maini de sticla de ce miini de sticla nu e bine nu
sh de ce singuratate nu are privire clara ,preferabil albastra ai ai ai
si sa nu mai platiti taxi-urile daca nu va duc nicaieri nica nica nu platiti.noapte buna va ureaza dispeceratul taxi 444000