Din Chişinău

Mă simt bine, mă simt ca acasă. Știu, e ciudat, e foarte ciudat că simt asta. Lectura a fost frumoasă, una dintre cele mai calde avute vreodată. Ieri am fost la Europa Liberă, astăzi merg la cenaclul-atelier ținut de Dumitru Crudu. Câte ceva din ce a fost la librărie (fotografii și un scurt filmuleț) pe site-ul editurii Cartier.

Lansare la Chişinău

Am ajuns în cele din urmă să ne lansăm cărţile în locul de unde ele au plecat: la Chişinău - eu cu Anotimpul meu şi Dan Coman cu Dicţionarul Mara. Era lansarea pe care mi-o doream, încă din aprilie trecut, cel mai mult. Merg pentru prima oară în Basarabia. Ţineţi-mi pumnii!

Un poem de Raman Mundair

Raman Mundair s-a născut în 1977 în India şi locuieşte de la 5 ani în Marea Britanie. Este autoarea a două volume de versuri şi a unei piese, toate bine primite de critică. În 2009, a participat la proiectul internaţional Word Express.


Adevărata poveste a ursului
(Stockholm, 2001)


Ursul a venit
din nord
ca să-şi găsească perechea.
Am devenit cu toţii sentimentali
uitându-ne la televizor
citind ziarele
dorindu-i să se aşeze
şi să găsească dragostea.
Săptămâni întregi a umblat;
iar noi l-am urmat.
A ajuns până în sud,
aproape că a trecut podul.
Iar apoi a fost povestea aceea
cu oile, şi a trebuit să
fie împuşcat. Am plâns.
Şi l-am visat
săptămâni întregi.

Un pictor extraordinar la MNAC

Adrian Ghenie (n. 1977) a expus, din noiembrie 2009 până acum câteva zile, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, lucrările sale cele mai importante: pe veioza arte, un film şi un articol despre expoziţia sa.

Ceva despre Circ

Un gest frumos, care m-a dezmorţit după o noapte albă, o bucurie neaşteptată venită de niciunde în dimineaţa asta rece. Mulţumesc, Dan Boeriu!

Încă un poem de Charles Simic

Motel cu gândaci


Spaimele mamei mele
Şi eu, proiecţionistul lor
Acţionând proiectorul.

O seară cu filme noir.
Scaunul electric e-acolo,
La fel şi poliţaii.
Fumez un trabuc ieftin
Şi joc poker cu un ucigaş plin de cicatrice
Şi cu o femeie cu voce gâjâită.
Ea bea gin dintr-o sticlă,
Îşi leagănă şoldurile pe ritmul radioului,
Are planuri de nuntă.
În zori, o pânză de umbre întrepătrunse
Aruncate de un ventilator de tavan.
Am găuri în ciorapi
Şi un şuierat astmatic
Când îngenunchez să mă rog.

Mai am şi o coadă lungă
Şi-arăt ca o maimuţă
Pentru că mint tot timpul.

De la lectură

foto: Ştefania Coşovei

video: white noise