Una dintre direcțiile pe care le-am considerat de primă importanță când am pornit Casa de Editură Max Blecher a fost poezia străină în traducere, așa încât am căutat să publicăm, pe lângă volume individuale, antologii din diverse literaturi contemporane care să ofere o imagine a unor spații lingvistice și culturale pe care le cunoaștem, din punct de vedere poetic, puțin sau deloc. La drept vorbind, dincolo de evidența că avem de douăzeci și ceva de ani încoace posibilitatea, unică în istorie, să găsim pe net o profuziune de cunoștințe ce pot da impresia înșelătoare că ne informează „în timp real” cu tot ce se întâmplă lângă noi și aiurea (inclusiv fluvii de literatură mai bună sau mai puțin bună din întreaga lume, în care e greu să te orientezi oricât de meticulos ai fi), selecția autorilor, plasarea în context și mai ales traducerea lor în românește rămân foarte importante pentru o privire coerentă asupra lucrurilor.
Avalanșa e pe sfârșite. Antologie de poezie islandeză contemporană este a șaptea carte de acest fel apărută la Casa de Editură Max Blecher după Colonia poetică (2011), Lumina ultimei zile (2014), liniște, pace, perversiuni, heppiend (2016), Aviz generațiilor viitoare (2019), Către Saturn, înot (2021) și Salutare, barbarilor! (2022). Vorbim despre o antologie de 150 de pagini care cuprinde grupajele a doisprezece poeți islandezi de astăzi născuți între 1961 și 1992 (Gyrðir Elíasson, Sjón, Kristín Ómarsdóttir, Gerður Kristný, Ragnar Helgi Ólafsson, Sigurbjörg Þrastardóttir, Eiríkur Örn Norðdahl, Kári Tulinius, Magnús Sigurðsson, Bergþóra Snæbjörnsdóttir, Fríða Ísberg și Brynja Hjálmsdóttir), în traducerea Ioanei Miron. Dintre ei, Sjón este singurul care a fost anterior publicat în limba română, fiind poate cel mai proeminent scriitor islandez al ultimelor decenii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu