marți, 28 iunie 2016

O antologie a tinerilor poeți maghiari din România


      La începutul anilor 2000 au apărut două volume prin care poezia scrisă de maghiarii din Transilvania și Ținutul Secuiesc a putut fi cât de cât cunoscută și de români (Un pahar de lumină Poharnyi feny, 2005; Milionarii timpului, 2006), dar aceste două cărți nu au avut, din păcate, prea mare circulație.
      Situația poeților (a scriitorilor, într-un sens mai larg) maghiari ardeleni în raport cu literatura colegilor lor români este întrucâtva similară celei din Republica Moldova, unde autorii de limbă rusă și cei de limbă română nu au, din câte știu, aproape niciun fel de dialog. Așa cum rușii nu prea vorbesc (sau nu sunt deloc interesați de) limba română în Basarabia (o excepție ar fi Vadim Lungul, traducător al lui Nichita Stănescu în rusește, dar pe altcineva eu nu am mai întâlnit), tot așa nici scriitorii români nu înțeleg mai deloc sau chiar deloc maghiara, iar maghiarii sunt mult mai interesați de ceea ce se întâmplă în alte părți decât de ceea ce scriu românii de lângă ei, obiectivul lor e să fie publicați la edituri din Ungaria ș.a.m.d.
      De aceea, m-am bucurat să văd în ultimii ani că generația tânără de la Cluj a făcut ceva eforturi în sensul rebalansării unui dialog care se poate dovedi important, pentru că sunt sigur că putem descoperi și învăța lucruri neașteptate de la celălalt. Taberele organizate cu sprijinul lui Ioan Pintea de către Ștefan Baghiu, în care s-au cunoscut și s-au citit poeți tineri maghiari și români, traducerile lui Andrei Dósa (care e bilingv și principalul liant, în momentul de față, între cele două arealuri lingvistice) marchează un moment foarte interesant, nu doar pentru ultimul deceniu, ci pentru istoria unei legături dificile și intermitente între cele două literaturi.
      În acest context, Casa de Editură Max Blecher își asumă în următoarele luni publicarea unei antologii de poezie a tinerilor poeți maghiari din România. De ea se ocupă Dósa & Baghiu și va apărea cu ajutorul Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud conduse de scriitorul Ioan Pintea. Mă aștept ca de-aici să iasă doar lucruri bune & adevărate (așa ca traducerile făcute de Dósa din Horvath Benji, Kali Agnes, Gothar Tamas, Zalan Serestely și ceilalți) care să relanseze dorința de cunoaștere & aprofundare reciprocă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu