sâmbătă, 27 decembrie 2014

De trei ori Mazilescu


Dacă acelora care scriu prin reviste şi sunt sau se vor critici & comentatori avizaţi ai prezentului literar le-ar păsa mai mult, şi dacă vremurile n-ar fi aşa de vitrege pentru cartea de poezie (cel puţin în forma ei clasică, tipărită, deşi nu mă poate convinge nimeni că la noi circulă prea mult cărţile de poezie în format electronic), despre aceste trei volume din Virgil Mazilescu (1942-1984) apărute în 2013 şi 2014 ar fi trebuit să se tot scrie, să fie comentate şi preţuite ca semnul de consacrare definitivă pentru noi, cei de azi, a unuia dintre marii poeţi români din ultimii 50 de ani.
N-a prea fost aşa, dar cred că pentru poeţii şi cititorii pentru care Mazilescu a devenit în ultimii 10-15 ani un autor esenţial, aceste cărţi au sau pot avea mare importanţă.
Pentru mine pasiunea pentru ediţiile Mazilescu a-nceput, trebuie să o spun, cu volumul apărut la Editura MLR, Opere (2003), cu faimosul portret dark al lui Mazilescu (făcut de Tudor Jebeleanu) pe coperta cartonată, o carte incredibil de generoasă ca preţ (costând 10 lei, cred că am cumpărat şi dăruit mai bine de zece exemplare din ea până să nu se mai găsească; bine, oricum e posibil să se fi găsit numai la chioşcul, între timp dispărut, al Muzeului Literaturii Române, din Bd. Dacia). Nu era o ediţie ideală, nu mă mulţumeau grozav de tare fontul şi spaţierile, erau scăpări de corectură, dar aveam în mână o carte completă, incluzând, pe lângă minunata poezie din cele patru volume publicate în timpul vieţii, cele câteva inedite rămase, paginile de jurnal din ultimele luni de viaţă (unele dintre cele mai brute, mai crunte şi mai haunting însemnări din literatura română) şi cronichetele împrăştiate de Mazilescu prin revistele anilor '70-'80. Mai fusese o ediţie elegantă, intitulată simplu Poezii, în 1994, la dispăruta Editură Vitruviu, într-o colecţie absolut remarcabilă (am rămas până azi un admirator al ediţiilor din Mazilescu, Ursachi, Robescu şi Ion Mircea), de care se ocupa scriitorul şi editorul Mircea Ciobanu. 
Trecuseră, aşadar, zece ani de la volumul (complet din toate punctele de vedere) apărut la editura Muzeului Literaturii (condus pe atunci de criticul Alexandru Condeescu), timp în care preţuirea pentru vocea irepetabilă a lui Virgil Mazilescu a tot sporit, ca şi faima lui printre poeţii de după 2000 (mă refer în primul rând la ei pentru că i-am cunoscut cel mai îndeaproape). Sigur, am mai scris despre ce a însemnat pentru mine descoperirea poeziei lui Mazilescu (pe care profesorul meu, Octavian Soviany, mi l-a pus prima dată în mână), am tot spus şi că, deşi nu a avut epigoni, fără volumele sale, poezia Marianei Marin, a lui Ion Mureşan, a lui Aurel Dumitraşcu, părţi însemnate din Viorel Mureşan, Soviany sau Vinicius (ca să numesc doar câţiva dintre poeţii de după V.M.) nu ar fi arătat la fel. Dar, la fel ca în cazurile poeziei lui Cristian Popescu sau a Marianei Marin, textele nu se mai găseau decât pe ici, pe colo, selecţii prin antologii, uneori trunchiate sau paginate aiurea, poeziile mai mult se spuneau pe la unele mese de la MLR decât se citeau, aşa că apariţia a două volume noi, O precizie cu adevărat înspăimântătoare (Tracus Arte, Bucureşti, 2013) şi Opera poetică (Aius, Craiova, 2013), a făcut în sfârşit dreptate poeziei mazilesciene.
Nu sunt cărţi la care se ajunge uşor (dar la ce carte de poezie nu se ajunge azi fără a trece prin nişte încercări?), nu sunt, inevitabil, cărţi apărute în tiraje mari (Mazilescu rămânând, orice am spune, un poet pentru cunoscători şi devotaţi), dar cred că pot fi punctul de plecare pentru ca poeţii şi pasionaţii de poezie mai tineri (şi, până la urmă, de ce doar pentru ei?), să descopere sau să redescopere, de data asta în două maniere (viziuni) cu totul diferite, poezia mazilesciană. Să mă explic.

Virgil Mazilescu, O precizie cu adevărat înspăimântătoare,
selecţie de Teodor Dună, Editura Tracus Arte, 2013

Selecţia excelent alcătuită de Teodor Dună (care, deşi foarte discret, cred că e unul dintre cei mai buni redactori de poezie de azi) îl arată pe Mazilescu, în cele 80 şi ceva de poezii alese, ca pe acel poet care a marcat tranşant sintaxa poetică şi a demonstrat cu o rară clarviziune că formula sa depăşea  în intensitate, amplitudine şi cerbicie la nivelul expresiei  cam toate discursurile la modă în epoca sa. Módele au trecut, poezia lui Mazilescu şi, mai cu seamă, lecţia pe care o asumă, rămân un moment care desparte apele în poezia românească recentă. O precizie cu adevărat înspăimântătoare este o carte cu care nu ţi-e ruşine să te arăţi la un mare târg sau festival de poezie din lumea contemporană. Copertele cartonate, grafica lui Mircia Dumitrescu (artizanul din punct de vedere vizual al tuturor volumelor apărute într-o colecţie în care au mai apărut, printre altele, antologii din Ioan Es. Pop, Alexandru Muşina şi Traian T. Coşovei) fac cinste poeziei pe care o găseşti în această carte lucrată impecabil.

Virgil Mazilescu, Opera poetică,
ediţie îngrijită şi prefaţată de Gabriel Nedelea, Editura Aius, 2013

Nu chiar impecabil e cuvântul pe care l-aş folosi pentru a descrie ambiţioasa Opera poetică apărută la Editura Aius din Craiova. Avem aici o ediţie utilă (aş zice că ceva mai săracă, lipsită fiind de paginile de jurnal şi de textele similicritice ale lui V.M. strânse în ediţia MLR de acum 11 ani) şi ambiţioasă, care cuprinde în aproape 290 de pagini tot corpusul poeziei mazilesciene. E o carte făcută cu şi din pasiune, un plus care merită semnalat e dosarul de receptare critică de la final, în care găseşti texte (sau fragmente de texte) semnate de Eugen Negrici, Laurenţiu Ulici, Lucian Raicu, Mariana Marin (prefaţa la ediţia pomenită din 2003), Virgil Ierunca, Gheorghe Grigurcu, Alexandru Paleologu, Marin Mincu, Ion Buzera, George Popescu, Nicolae Manolescu şi Alexandru Condeescu. Nici prefaţa (Poetul, curajul şi puterea) îngrijitorului de ediţie, Gabriel Nedelea, nu e de neglijat, aducând perspectiva unui autor al generaţiei de după 2000 asupra receptării în stricta actualitate a lui Mazilescu. Deranjantă e coperta: nu sunt un profesionist în domeniu, dar un tablou al lui Giorgio de Chirico e departe de a fi cea mai fericită alegere, dincolo de afinităţile pe care Mazilescu le păstrează cu suprarealismul (nicidecum cel canonizat) şi, în chip evident, cu onirismul, puţin cam supărătoare e poziţia lui Gabriel Nedelea (căruia nu i-ar fi stricat ceva mai multă modestie discursivă) din primele pagini ale cărţii, asta mai ales dacă mă apuc să compar atitudinea sa cu cea a lui Dună, care se retrage oportun din prim-planul antologiei de la Tracus Arte, cu toate că este coordonatorul unei colecţii mult mai profesioniste şi mai temeinic aşezată. Dar astea sunt, până la urmă detalii (pe care nu le puteam însă trece cu vederea), faptul că cineva poate găsi toată poezia lui Virgil Mazilescu între copertele acestei cărţi rămâne, orice s-ar spune, un eveniment.

Virgil Mazilescu, guillaume poetul şi administratorul /
guillaume il poeta e l'amministratore,
ediţie bilingvă, traducere în limba italiană de Clara Mitola, Editura Pavesiana, 2014

Am lăsat la urmă o mică bijuterie pentru care îi rămânem datori Clarei Mitola, al cărei ataşament pentru poezia românească a făcut-o să devină, în doar câţiva ani de când s-a mutat în România, cel mai încăpăţânat şi mai fervent traducător de poezie românească în limba italiană. Pavesiana, condusă de traducătoarea Mara Chiriţescu, e o editură mică şi plină de viaţă, unde a mai apărut, cu un an în urmă, antologia Zestrea de aur / La dote d'oro a Marianei Marin, tot în traducerea Clarei Mitola, aşa că se poate vedea aici un proiect admirabil şi o continuitate, mai rare la noi, în preocupări & dăruire. E pentru prima oară când un volum al lui Mazilescu e tradus integral în altă limbă (şi, atât cât mă pricep şi înţeleg, e o traducere limpidă şi rezonantă, cum a fost şi cea din Mariana Marin); în plus, e pentru prima oară când ultima carte a lui Virgil Mazilescu, apărută în anul dinaintea morţii sale, e reeditată în româneşte, şi îmi aduc aminte că într-un top făcut în urmă cu şapte ani într-o revistă entuziastă din care au apărut câteva numere, acest volum apărea în alegerile tuturor celor care răspunseseră chestionarului drept una dintre cele mai influente cărţi de poezie ale ultimelor decenii. Guillaume poetul şi administratorul e acum şi-n italiană, iar ăsta e un lucru extraordinar care completează lucrurile. Îţi mulţumim, Clara.


P.S. Scriam, acum exact doi ani, despre cele trei volume de Opere şi cele 7 poeme rostite la radio, apărute între 2010 şi 2012, ale lui Leonid Dimov. Aşa că avem acum la îndemână (mă gândesc aici şi la recenta antologie masivă Versuri a lui Mircea Ivănescu, îngrijită de Al. Cistelecan şi apărută în 2014 la Humanitas) operele celor trei mari poeţi postbelici pe care istoria literară era (şi rămâne) obligată să-i recupereze. Pentru poezia românească din 2014 lucrurile stau, măcar dacă privim lucrurile din unghiul ăsta, cum nu se poate mai bine, mai clar.

vineri, 26 decembrie 2014

Igor Isakovski (1970-2014)


Nu am fost chiar prieteni, dar cred că-l pot numi camarad, am umblat câteva mii de kilometri prin Balcani în 2009, cu proiectul Word Express (una dintre marile şanse ale vieţii mele), un an mai târziu ne-am certat ca chiorii fiindcă eu n-am adus carburantul la timp, nu am reuşit să recunoaştem, după o gâlceavă viforoasă, care dintre noi a vărsat rakıul (eram pe insula Büyükada şi amicul nostru, sârbul Milan, ne privea îngrijorat ştiind că Igor îşi pierde iute cumpătul), la televizorul din birt era un meci care se tot încingea (inevitabilul Campionat Mondial din Africa de Sud), o noapte mai târziu, pe malul Mării Marmara, a împărţit sticla de scotch cu mine şi mi-a explicat ca unuia cu 13 ani mai tânăr cum e să te aşezi la casa ta, să-ţi faci o familie, să ai 40 de ani şi un copil mic, să construieşti o editură şi o revistă şi o asociaţie culturală („Blesok”), ceea ce aveam să încep şi eu câteva luni mai târziu...
Pentru mine literatura macedoneană a ultimilor cinci-zece ani a însemnat câteva nume: Madzirov, Dimkovska, Isakovski. De câteva zile, omul ăsta extraordinar de energic şi de combativ, poet, prozator, traducător, editor, nu mai este, după un atac de cord suferit la 44 de ani. Cine vrea să-l citească în româneşte, va găsi câteva traduceri din poemele lui în „Poesis internaţional”, nr. 11 / decembrie 2012, la pagina 98, în traducerea Ioanei Ieronim. A fost, dintr-un grup de poeţi care a cuprins un croat, un sârb, un macedonean, un român, un bulgar, câţiva turci şi multă dragoste pentru scris, primul care a plecat.
Aşa zicând, dramatic & edulcorat, am transcris împreună câteva dintre gândurile secrete ale unei lumi care când vrea să ni se arate, nu-i pasă de limbi omeneşti şi de contexte geo-politice. Asta a fost, poate, şansa despre care vorbeam la început. Nu ştiu ce am învăţat de la durul, corosivul, impertinentul şi sufletistul Isakovski, voi afla cu timpul, atâta cât mi se va da şi mie. Şi cu cât voi afla, cu atât îmi va fi mai penibil să-i accept dispariţia. N-am fost amici de băut, ci de trăit poezia pe pielea noastră. Cine pe lumea asta (şi cu morbul pe care l-am primit) îşi poate dori să aibă mai mult?

foto: Anahit Hayrapetyan

joi, 25 decembrie 2014

Cel mai frumos film


Emoționant, puternic, fără obișnuitele glume proaste hollywoodiene, inteligent deși riscant din punctul de vedere al teoriilor științifice (dar, pentru Dumnezeu, e artă!), jucat foarte bine (în fine, we have to talk about Matt Damon, dar treacă), cu o poveste deloc simplă și un final cum nu se poate mai neașteptat, Interstellar e filmul acela pe care-l așteptam, și care va sta, probabil, cu vremea, pe același raft imaginar din capul meu cu Solaris, Călăuza, Odiseea spațială (poate) și Moon.


marți, 23 decembrie 2014

Revista „Timpul” la final de an


Am tot scris despre fiecare număr apărut, dar ăsta pe noiembrie-decembrie 2014 le bate pe toate, şi ca înfăţişare grafică, şi ca atitudine, şi dichis, şi semnături. După cum am spus, cea mai bună revistă lunară de cultură din România apare de anul ăsta la Iaşi şi a-nceput deja câteva proiecte de primă mână. S-o ţină tot aşa e tot ce le pot dori. Iaşul a redevenit într-un timp foarte scurt, datorită „Timpul”-ui (cu exemplarul eveniment recent, „Oamenii timpului”, detalii înăuntru) şi FILIT, un centru cultural important al României contemporane, cum se şi cade pentru vechea capitală a Moldovei. Am aşteptat o vreme să o vedem reîntâmplându-se şi s-a realizat mai repede decât ar fi crezut-o toţi acei inşi care-l tot luau de atâţia ani pe „nu se poate”-n braţe, şi asta s-a întâmplat datorită câtorva oameni (cap de listă sunt D. Şandru & G. Cheşcu), ce merită aprecierea noastră.


Pentru a citi revista online, doar daţi click pe prima pagină.

luni, 22 decembrie 2014

Brecht în româneşte


Un mare autor al secolului trecut, cu o uluitoare biografie scriitoricească şi politică, acum cu poemele sale erotice în româneşte, transpuse excelent (bengos de-a dreptul) de Gabriel Horaţiu Decuble. Nu mai spun că volumul arată aşa de bine că mă face, ca editor, invidios, iar ca cititor, obligat. Multe şi felurite bijuterii (câteva tare murdare şi juicy) în cartea asta, pe care o recomand.

Bertolt Brecht, Cum cucereşti un înger. Poeme erotice,
traducere din limba germană, tabel cronologic şi postfaţă de Gabriel H. Decuble,
Editura Art, 2014

vineri, 19 decembrie 2014

De la Sofia


Încă nu înţeleg cum poate lumea asta să se arate adesea atât de hâdă şi de sfruntată cu atâţia oameni extraordinari şi reali.
Sofia, 13 decembrie 2014

(cu Lora Nenkovska, Vanina Bojikova, Ioana Nicolaie, Simona Popescu, Matei Vişniec, Marius Chivu, Ovidiu Şimonca şi alţii, care se vor recunoaşte şi vor fi recunoscuţi)

joi, 18 decembrie 2014

Flamanzii în româneşte


Cu Lumina ultimei zile continuăm, după o pauză de trei ani (deşi ne propuseserăm să scoatem câte o astfel de selecţie în fiecare an), ceea ce începusem cu Colonia poetică, şi anume antologii de poezie strict contemporană din literaturi mai îndepărtate, despre care nu ştim mare lucru. A fost o muncă serioasă şi de durată, în primul rând din partea lui Jan Mysjkin şi a Doinei Ioanid, apoi a Anei Toma, care a făcut ca volumul de peste 200 de pagini să arate aşa cum se cuvenea. Este al 40-lea titlu, ultimul din 2014, al Casei de Editură Max Blecher, într-o vreme grea pentru ciudaţii care se ocupă cu ce ne ocupăm noi (mă întristează, deopotrivă ca cititor şi ca scriitor, aparenta încetare a activităţii unei alte edituri independente care a pornit deodată cu noi şi a făcut o seamă de lucruri apreciabile). În toamna viitoare Casa de Editură Max Blecher va împlini cinci ani, sper ca atunci să putem spune că am publicat, cu puterile neajutate, 50 dintre cele mai faine cărţi (în principal de poezie, fireşte) apărute în România recentă.


P.S. Această carte apare la aproape o jumătate de secol de la antologia Poeţi flamanzi (Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1965, cu o prefaţă de Karel Jonckheere)

marți, 16 decembrie 2014

Ziua aceea


O poezie scrisă acum 12 ani despre ceva ce foarte curând va împlini (cu, sunt sigur, multă vorbărie şi lacrimi de crocodil) un sfert de secol. 21 XII 1989 rămâne un moment care amestecă lacrimi şi sânge, idealurile care (spunea un filosof) ne pot aşeza deopotrivă cu zeii şi imensa mizerie a omului, aşa cum e el. Pe 21 decembrie s-a născut frate-miu, Robert, pe 21 decembrie '89 bunicul meu, Stan Dumitru, odihnească-se în pace, umbla într-un costum impecabil, cu un tort impecabil în mână, către nepotul lui care împlinea 14 ani, printre gloanţele care se trăgeau din toate părţile şi fără sens. Pentru unii dintre noi fără sens au rămas lucrurile şi până astăzi.


21 XII 1989

la şase ani am înţeles că realitatea imită pelicule deja existente
de atunci nimic nu m-a mai putut face să plâng
să mă zbat pentru revoluţiile lor de vodevil
am închis ochii pentru o clipă
şi tot ce se găsea împrejur a sărit în aer
devenind pretextul ideal pentru câteva
noi sărbători naţionale
iar lucrurile până atunci familiare prinseră
instantaneu conturul şi consistenţa
unui creier plesnit

ce se împotrivea cu indiferenţă propriei extincţii.

(din Păpuşarul şi alte insomnii, Bucureşti, Ed. Vinea, 2003)

luni, 15 decembrie 2014

Două zile la Sofia


Şi a fost târgul de carte de la Sofia (oraş în care am ajuns pentru a cincea oară în cinci ani, şi care-mi devine tot mai familiar), unde România a fost ţară invitată şi s-a prezentat, datorită echipei organizatorice de la Ministerul Culturii, excelent, şi au fost scriitori buni, cu care nu ţi-e ruşine să zici că reprezinţi o literatură, şi discuţii, şi Mircea Cărtărescu primit aşa cum merită, ca un mare scriitor al lumii de azi. A fost lucrul cel mai bun care mi s-a întâmplat, timp de două zile, într-una dintre cele mai neclare perioade pentru căpicul subsemnatului.


marți, 9 decembrie 2014

Subcapitol | Literatură şi fotografie pentru pământeni


Am tot zis, şi la Institutul Blecher, şi pe net despre site-ul SUBCAPITOL | Literatură şi fotografie pentru pământeni, pornit de Laurenţiu Ion, pentru că mi se pare lucrul cel mai proaspăt apărut în ultimele luni, un proiect care încearcă să reconecteze literatura extrem contemporană cu publicul. Şi asta nu neapărat prin intermediul fotografiei (pentru că, o ştim cu toţii, azi suntem asaltaţi de imagine şi se pare că ea, fotografia, poate spori interesul pentru text dacă e pusă bine în relaţie cu acesta), ci printr-un alt fel de a prezenta poezia şi proza care se scriu în limba română. Din octombrie, de când m-am alăturat Subcapitolului, adică de când îi dau lui Laurenţiu o mână de ajutor ca editor, pe site au apărut 16 poezii (semnate de poeţi născuţi între 1975 şi 1996, de la T.S. Khasis la Costel Onofraş şi Raluca Boantă) şi 4 proze. Sunt aici toate premisele pentru ca lucrurile la care ne gândim (mai puţin eu, care sunt viciosul cu textele, cât Laurenţiu, cu ideile lui de prezentare cu dichis & promovare în medii la care literatura nouă nu mai ajunge decât mediată sau ambalată cum trebuie) să crească şi să prindă puteri.

luni, 8 decembrie 2014

The Zombies, de Adriana Carrasco

comandante Ramona


Atunci m-am temut că aş putea să
fiu fericită
fără ca ceva să mă fi pregătit pentru asta
cum voi accepta
să îmbătrânesc legănată în mulţumirea de sine
care e o mironosiţă şi o
trişoare
cum mă voi descurca în corpul ăsta cu
boala & bătrâneţea
împuţinarea ruina
comprimarea nucleului în sine
şi pentru sine
la presiuni ucigătoare pentru orice creatură
susceptibilă să conţină măcar o
fărâmă de spirit?
nu împlinirea dependentă de simulacre
nu etichetele nici
lăfăiala în binele care e doar
chimie şi autocontrol.
corp demodat, prima ta trădare a venit
din colon.
şi, de parcă nu era de ajuns, în vara aia
peste noi au dat iar năvală
t h e   z o m b i e s 


traducere de Claudiu Komartin

sâmbătă, 6 decembrie 2014

Baudelaire al lui Soviany, la Institutul Blecher


O ediţie scurtă, condensată şi frisonantă. Aşa cum ne-am dorit.

miercuri, 3 decembrie 2014

FILB, ediţia a VII-a


Astăzi începe Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti, care va ţine până pe 6 decembrie. Mulţi invitaţi de primă mână, despre programul lecturilor şi lista evenimentelor aflaţi totul pe site-ul FILB.


luni, 1 decembrie 2014

Institutul Blecher (ediţiile 1-98)


Cu ediţia de ieri seară, ultima din 2014, am încheiat cel de-al XI-lea sezon al Institutului Blecher. Le mulţumesc tuturor celor care au fost cu noi în cele 98 de seri şi/sau după-amieze din ultimii 5 ani şi 3 luni în care ne-am întâlnit şi am ascultat literatură română contemporană at its best. Nu am de ce să mă plâng, din punctul ăsta de vedere, pe la Institut au trecut, după aproximarea mea, peste 1000 de oameni, au citit aproape 200 de scriitori din toate generaţiile, de la autori pe deplin confirmaţi până la liceeni şi studenţi care apoi au publicat volume entuziasmante. Adică am reuşit, cu mijloace infime, fără promovare spectaculoasă şi expunere mediatică, să conturăm în Bucureşti acel loc unde ştii că poţi merge să auzi/vezi prezentată, citită şi comentată la modul profesionist şi nelibidinos literatura care se mai face-n limba română. Îmi pare rău că iniţiativele similare sunt încă prea puţine, prea firave şi prea lipsite de constanţă. Singurul merit major pe care ni-l recunosc în acest proiect a fost încăpăţânarea. Să ai iniţiativă, răbdare, ceva abnegaţie şi să fii pregătit la un nivel decent nu e chiar atât de greu. Aştept să văd cum se vor descurca în zona asta cei mai tineri decât mine şi Ana Toma, pe care-i invit şi momesc de câţiva ani să se implice mai mult şi să continue proiectul, dar, ca în aproape orice în Ro, foarte puţini vor să o facă, şi încă mai puţini să rămână într-o construcţie odată iniţiată. Asta e, suntem aici, la porţile etc. etc.



(septembrie 2009 noiembrie 2014)

Sezonul I (septembrie-noiembrie 2009)

I. Dan Coman (poezie) – Sorin Despot (poezie) 20.09.09
II. V. Leac (poezie) – Mihai Duțescu (poezie) 04.10.09
III. Vasile Ernu (proză) – Ilieș Gorzo (poezie) 11.10.09
IV. Dumitru Bădița (poezie) – Andrei Ruse (proză) 18.10.09
V. Adela Greceanu (proză) – Adrian Diniș (poezie) 08.11.09
VI. Ștefan Manasia (poezie) – Gabriela Toma (poezie) 15.11.09
VII. Mugur Grosu (proză) – Stoian G. Bogdan (proză) 22.11.09
VIII. Cosmin Perța (proză) – Moni Stănilă (poezie) 29.11.09

Sezonul II (februarie-iulie 2010)

IX. Radu Vancu (poezie) – Ioana Bogdan (proză) 10.02.10
X. Teodor Dună (poezie) – Augustin Cupșa (proză) 17.02.10
XI. Marin Mălaicu-Hondrari (proză) – Gabriel Daliș (poezie) 24.02.10
XII. Alexandru Potcoavă (proză) – Andrei Dósa (poezie) 03.03.10
XIII. Adrian Suciu (poezie) – Victor Potra (proză) 10.03.10
XIV. Felix Nicolau (proză) – Livia Ștefan (poezie) 17.03.10
XV. Radu Aldulescu (proză) – Ionel Ciupureanu (poezie) 24.03.10
XVI. Silviu Gherman (proză) – Ioana Miron (poezie) 31.03.10
XVII. Paul Aretzu – Constantin Hrehor – Ioan Pintea – Florin Caragiu (poezie) 14.04.10
XVIII. Octavian Soviany (proză) – Aura Maru (poezie) 21.04.10
XIX. Gelu Diaconu (proză) – Aurelia Borzin (poezie) 28.04.10
XX. Constantin Abăluță (proză) – Andrei Luca (poezie) 12.05.10
XXI. Alexandru Ioan (poezie) – Lorena Stuparu (proză) 26.05.10
XXII. (în cadrul TNCP) Angela Marinescu – Magda Cârneci – Simona Popescu – Ana Dragu – Rita Chirian – Diana Geacăr (poezie) 02.06.10
XXIII. Sorin Delaskela (proză) – Răzvan Țupa (poezie) 16.06.10
XXIV. Ioana Bradea (proză) – Alexandru Văsieș (poezie) 16.07.10

Sezonul III (septembrie-noiembrie 2010)

XXV. Daniel Vighi (proză) – Ana-Maria Pușcașu (poezie) 15.09.10
XXVI. Ioan Moldovan (poezie) – Viorel Mureșan (poezie) 06.10.10
XXVII. Traian T. Coșovei (poezie) – Aida Hancer (poezie) 17.10.10
XXVIII. Ovidiu Pop (proză) – Laura Dan (poezie) 31.10.10
XXIX. O. Nimigean (proză) – Ovidiu Baron (proză) 05.11.10
XXX. Dan Cristian Iordache (poezie) – Andreea Teliban (poezie) 12.11.10
XXXI. Nicolae Avram (poezie) – Miruna Vlada (poezie) 21.11.10
XXXII. Bogdan Coșa (poezie) – Andrei Zbîrnea (poezie) 28.11.10

Sezonul IV (februarie-iulie 2011)

XXXIII. Ionel Ciupureanu (poezie) 20.02.11
XXXIV. Andrei Dósa (poezie) – Cosmin Cârciova (poezie) 27.02.11
XXXV. Stoian G. Bogdan (proză) – Ștefan Ciobanu (poezie) 20.03.11
XXXVI. David Vikgren (poezie) – Leif Holmstrand (poezie) 24.03.11
XXXVII. Augustin Cupșa (proză) – Matei Hutopila (poezie) 03.04.11
XXXVIII. Nora Iuga (poezie) – Radu Nițescu (poezie) 10.04.11
XXXIX. Ion Zubașcu (poezie) – Andrei Gamarț (poezie) 17.04.11
XL. Ștefan Manasia (poezie) – Radu Ianovi (poezie) 08.05.11
XLI. (în cadrul TNCP) Ivan Hristov – Sántha Attila – Gabriel Daliș – Dan Mihuț (poezie) 19.05.11
XLII. Cristi Cotarcea (poezie) – Vlad Pojoga (poezie) 19.06.11
XLIII. Ana Donțu (poezie) – Emilia Zăgrian (poezie) 17.07.11

Sezonul V (septembrie-noiembrie 2011)

XLIV. Nora Iuga (poezie) – Veronica D. Niculescu (proză) 17.09.11
XLV. Diana Iepure (proză) – Cătălina Matei (poezie) 09.10.11
XLVI. Dumitru Crudu (proză) – Ecaterina Bargan (poezie) – Claudiu Lazarciuc (muzică) 16.10.11
XLVII. Sabina Comșa – Andrei Dósa – Vlad Drăgoi – Daniel Puia-Dumitrescu (poezie) 30.10.11
XLVIII. Mitoș Micleușanu (proză) – Iulian Tănase (poezie) 06.11.11
XLVIX. Cosmin Cârciova (proză) – Matei Hutopila (poezie) – George Serediuc (poezie) 13.11.11
L. Anatol Grosu (poezie) – Aleksandar Stoicovici (poezie) 20.11.11

Sezonul VI (februarie-iulie 2012)

LI. Dan Coman (poezie) – Ada Milea (muzică) – Bobo Burlăcianu (muzică) 29.02.12
LII. Laura Dan (poezie) – Livia Ștefan (poezie) – Teodora Coman (poezie) 11.03.12
LIII. Sorin Delaskela (proză) – Adrian Diniș (proză) 01.04.12
LIV. Constantin Abăluță (poezie) – Valeriu Mircea Popa (poezie) 08.04.12
LV. Sorin Despot (poezie) – Andrei Ruse (proză) 22.04.12
LVI. Cristina Nemerovschi (proză) – Iulian Trandafir (poezie) 29.04.12
LVII. Silviu Dancu (proză) – Bogdan Coșa (proză) 11.05.12
LVIII. Ciprian Măceșaru (poezie) – Dan Mihuț (poezie) – George Floarea (poezie) 10.06.12
LIX. (Noaptea Institutelor) Domnica Drumea – Adela Greceanu – Marin Mălaicu-Hondrari – Radu Vancu – Božica Jelušić (poezie) 22.06.12
LX. Andrei Gamarț (poezie) – Oana Văsieș (poezie) 15.07.12

Sezonul VII (septembrie-noiembrie 2012)

LXI. Gelu Diaconu (poezie) – Cătălina Bălan (poezie) 23.09.12
LXII. Nicolae Coande (poezie) – Teodora Coman (poezie) 29.09.12
LXIII. Dmitri Miticov (poezie) – Cosmin Perța (poezie) 14.10.12
LXIV. Radu Vancu (poezie) – Cosmin Cârciova (proză) 17.10.12
LXV. Ana Maria Lupașcu (poezie) – Ilinca Pop (poezie) 21.10.12
LXVI. Rita Chirian (poezie) Vlad Pojoga (poezie) 28.10.12
LXVII. Teodora Coman (poezie) – Iulia Militaru (poezie) – Anca Bucur (poezie) 11.11.12
LXVIII. Dan Mihuț (proză) – Luca Dinulescu (proză) – Paul Mihalache (proză) 18.11.12

Sezonul VIII (februarie-iunie 2013)

LXIX. Radu Nițescu (poezie) – Helena Corogoda (proză) 15.02.13
LXX. Marin Mălaicu-Hondrari (proză) – Cătălina Matei (poezie) 24.02.13
LXXI. Nora Iuga (poezie) – Marius-Iulian Stancu (poezie) – Amalia Cernat (poezie) 03.03.13
LXXII. Dan Cristian Iordache (poezie) – Florin Dan Prodan (poezie) – Matei Hutopila (poezie) 24.03.13
LXXIII. Valeriu Mircea Popa (poezie) – Mihai Vieru (poezie) – Radu Ianovi (poezie) 14.04.13
LXXIV. M. Duțescu (proză) – Krista Szöcs (poezie) 12.05.13
LXXV. Octavian Soviany (poezie) – Ioana Vintilă (poezie) 18.05.13
LXXVI. Stephen Watts (poezie) – Claudiu Komartin (poezie) 26.05.13
LXXVII. Jerome Rothenberg (poezie) 31.05.13
LXXVIII. Angela Marinescu (poezie) – Vlad Drăgoi (poezie) 09.06.13

Sezonul IX (octombrie-decembrie 2013)

LXXIX. Marian Xin Xiron – Răzvan Țupa – Andrei Dósa – Radu Nițescu – Vlad Pojoga (poezie) 05.10.13
LXXX. Svetlana Cârstean (poezie) – Tara Skurtu (poezie) 19.10.13
LXXXI. Ștefan Baghiu (poezie) – Florentin Popa (poezie) 22.11.13
LXXXII. Octavian Soviany – Paul Vinicius – Livia Ştefan – Dan Mihuţ – Gelu Diaconu – Dmitri Miticov – Radu Niţescu (poezie) 08.12.13

Sezonul X (martie-iulie 2014)

LXXXIII. Ionel Ciupureanu – Florin Buzdugan (poezie) 02.03.14
LXXXIV. Lucian Vasilescu – Sorin Despot (poezie) 09.03.14
LXXXV. Tiberiu Neacşu – Mircea Moroianu – Anastasia Gavrilovici (poezie) 15.03.14
LXXXVI. Dan Mihuţ – Andrei Zbîrnea – Viku Zen (poezie) 29.03.14
LXXXVII. Dumitru Bădiţa (proză) – Octavian Perpelea (poezie) 05.04.14
LXXXVIII. Ciprian Măceşaru (poezie) – Emanuela Ignăţoiu-Sora (poezie) 18.05.14
LXXXIX. Dan Ciupureanu (poezie) – Ion Ion Ion (poezie) 31.05.14
XC. Adela Greceanu (proză) – Alexandra Turcu (poezie) 20.07.14

Sezonul XI (octombrie-noiembrie 2014)

XCI. Miruna Vlada (poezie) – Marius Aldea (poezie) 04.10.14
XCII. Ciprian Măceşaru (poezie) – Laurenţiu Ion (poezie) 12.10.14
XCIII. T.S. Khasis (poezie) – Radu Niţescu (poezie) 18. 10. 14
XCIV. Florin Iaru (proză) – Alexandru Tiepac (proză) 25.10.14
XCV. Nora Iuga (proză) – Diana Caragiu (poezie) – Adelina Pascale (poezie) 01.11.14
XCVI. Sorin Gherguţ (poezie) – Dmitri Miticov (poezie) – Octavian Perpelea (poezie) 15.11.14
XCVII. Radu Vancu (poezie) – Ştefan Ivas (poezie) 22.11.14
XCVIII. Octavian Soviany (poezie) – Ioana Greceanu (poezie) – Horia Şerban (poezie) 30.11.14