luni, 16 octombrie 2017

„Maeștrii unei arte muribunde” și „foloase necuvenite” la Sibiu



Miercuri, 18 octombrie, de la ora 18, lansăm la Habitus (Piața Mică, nr. 4, Sibiu) două cărți noi, foloase necuvenite de Teodora Coman și antologia mea de la Cartier, Maeștrii unei arte muribunde. Vor vorbi Mirela Ocinic, Rita Chirian și Andrei Terian. E tare bine să mă reîntorc în locul în care, acum exact un an, lansam antologiile lui Alexandru Mușina și Andrei Bodiu, de care n-am ocupat Radu Vancu, respectiv eu.

joi, 12 octombrie 2017

Institutul Blecher, ediția 161



Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică, 15 octombrie 2017, de la ora 19, în Tramvaiul 26 (strada Cercului nr. 6, sect. 2, București), la întâlnirea cu scriitorii Octavian Soviany și Daniel Bănulescu.


Octavian Soviany (n. 1954) a debutat în 1983 cu Ucenicia bătrânului alchimist, căruia i-au urmat alte zece volume (printre care Scrisori din Arcadia, Dilecta sau Pulberea, praful și revoluția, în 2005, 2006, respectiv 2012) și trei antologii (2002, 2013, 2015), mai multe cărți de critică, eseistică și istorie literară, cea mai amplă fiind lucrarea în două volume Cinci decenii de experimentalism. Compendiu de poezie românească actuală (2012), texte dramatice, strânse în Miracolul din strada Panterei (2016) și cinci volume de proză, cele mai cunoscute rămânând romanele Viața lui Kostas Venetis (2011, 2013) și Moartea lui Siegfried (2015). A tradus din limba franceză integrala poeziei lui Charles Baudelaire (2014, 2015), un prim volum dintr-o integrală Verlaine (2017), poezia lui Théophile Gautier (2017) și trei volume de Alexandre Dumas (2016, 2017).


Daniel Bănulescu (n. 1960) a urmat studii de inginerie și a lucrat ca jurnalist. Membru al cenaclului „Universitas”, debutează fulminant cu volumul de poezie Te voi iubi pân’ la sfârșitul patului (1993), revenind cu Balada lui Daniel Bănulescu (1997), Daniel, al Rugăciunii (2002) și trei antologii (2000, 2010, 2013). Inițiator al antologiei colective Manualul de literatură (2004), în care se regăsesc cei mai importanți poeți ai grupării „90”. Bănulescu a mai publicat două volume de teatru și trei romane inteligente, alerte și sarcastice: Te pup în fund, Conducător Iubit! (1994, 2015), republicat într-o ediție revăzută sub titlul Fugi din viața ta, revoltătoare și slută, în cartea mea (2009), Cei șapte regi ai orașului București (1998), devenit Diavolul vânează în inima ta (2014, 2016) și Cel mai bun roman al tuturor timpurilor (2008, 2015, 2016).


Octavian Soviany va citi din romanul în lucru Lelian, al cărui personaj este poetul francez Paul Verlaine, căruia Soviany i-a tradus în românește primele cinci cărți în ediția Poeme saturniene (Casa de Editură Max Blecher, 2017). Daniel Bănulescu va veni cu un capitol dintr-un roman în lucru, așteptat cu interes după încheierea trilogiei sale Cea mai frumoasă poveste a lumii.
De asemenea, cei doi scriitori vor aduce și vor discuta despre cele mai recente cărți publicate – ediția Théophile Gautier tradusă de Octavian Soviany, precum și volumul său de proză, Casa din Strada Sirenelor, în vreme ce Daniel Bănulescu va prezenta cele trei volume de poezie care i-au fost reeditate în 2017 de Editura Tracus Arte.


Moderator: Claudiu Komartin

miercuri, 11 octombrie 2017

Scurtă istorie a anxietății


curând se vor termina și pastilele, iar alcoolul nu va mai
folosi la nimic. te gândești la asta
mai degrabă calm cât îți aprinzi o țigară,
da, fumatul, cu beatitudinea și greața lui familiare, face
din tine un animal de toată mila,
fumatul, care să-ți confirme câteva lucruri banale
despre gâtul și plămânii blocați în traficul
unui creier mai întortocheat decât o stradă din San Francisco,
mai urâțit și-mbâcsit decât un oraș carnivor din care
nu poți s-o tai
cum te tot încurajezi de când ai simțit
prima oară strânsura, de când ai înghițit broasca râioasă a
primei dihonii dintre minte și corp.
tu de cât timp te-ai lăsat? – îl întrebi mustăcind
în fața barului pe vechiul prieten pe care-acum îl mai
întâlnești de două-trei ori pe an
el trage din țigară și mai disperat decât tine
și glumele continuă, în lipsă de altceva e bună și gratuitatea
joculețelor previzibile, autoironia puțind
a nicotină și a blazare. asta e cam tot
ce-a rămas. prefăcătoria înfășurată-n umor aluziv,
în replici comode și monoloage recreative. pentru că de fapt
ți se rupe de toate, chiar dacă
știi că-s acolo și nu te-au slăbit nicio clipă.
detractori. detracare. încete derive.
nu-i mare lucru, așa au dispărut până la urmă și amărâții ăia

din înfloritoarea cetate Ninive.

luni, 9 octombrie 2017

Câștigătorul Concursului de debut „Max Blecher”, ediția a VII-a




Ca în fiecare an, au fost lecturi atente ale cărților trimise, consultări și mici regrete, câștigătorul pe care l-am ales însă, împreună cu Radu Andriescu și Alex Ciorogar, este unul singur, și anume Dan Dediu, cu manuscrisul volumului Compulsii (sper să găsim împreună un titlu mai bun de-atât). Dediu are o carte slim, bine montată, cu o vitalitate și un travaliu pe limbaj care confirmă, cred, așteptările celor ce-l urmăresc de câțiva ani, timp în care a publicat puțin și cu exigență, a luat mai multe premii la concursuri serioase pentru poeții nedebutați, așa încât pentru el e probabil momentul bun și fast să iasă cu un volum la Casa de Editură Max Blecher.
O mențiune specială pentru volumul scânteietor al lui Timotei Drob, care însă, am aflat ulterior, a mai fost autorul câtorva cărți (de BD și roman grafic, singur sau în colaborare, publicate de Editura Jumătatea Plină), așa încât în cazul său nu ar fi fost vorba despre un debut în volum, adică ceea ce căutăm prin acest concurs. Dacă va mai dori, îi fac public invitația de a scoate în prima parte a anului 2018 cartea sa, Tone de aur, la Casa de Editură Max Blecher.
Am găsit lucruri insolite, ingenioase și promițătoare în toate volumele care au prins lista scurtă, dar și în câteva dintre cele care nu au ajuns în ultima fază a jurizării. Tuturor poeților care au trimis le doresc să ajungă în cât mai scurt timp la variantele cele mai bune, definitive și publicabile fără nici o strângere de inimă ale cărților lor.

joi, 5 octombrie 2017

Duminică, la Tramvaiul 26


Duminică seara, de la ora 19.30, facem la București o mică pauză de Institutul Blecher pentru o petrecere cu poezie în care eu voi bălmăji câte ceva din Maeștrii unei arte muribunde, iar prietenii care-mi vor accepta invitația mi se vor alătura la Tramvaiul 26 (Str. Cercului, nr. 6, sect. 2) și vor citi din frumoasele lor poeme, cât pentru a-mi da puțin curaj.


sâmbătă, 30 septembrie 2017

Chișinău, Iași, București


A ieșit de câteva zile volumul Maeștrii unei arte muribunde (Editura Cartier, Chișinău, 2017), despre care v-am mai zis prin iulie câte ceva. Primele orașe în care voi ajunge să o arăt sau să citesc din ea sunt Chișinău și Iași. Voi fi la Chișinău luni și marți, iar de miercuri până sâmbătă sunt invitat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT). La Iași nu va fi propriu-zis o lansare sau prezentare a cărții, dar sunt unul dintre cei 20 de poeți cucuieți care care se vor da-n stambă, și-l voi avea alături la lectura de joi pe editorul meu, Gheorghe Erizanu, care vine și cu cartea. Iar duminică seara, la Tramvaiul 26 din București, facem o petrecere în care câțiva prieteni, poeți la care țin și oameni pe care mi-am dorit să-i am alături cu ocazia asta, vor citi din poezia lor, iar eu din textulețele mele și mă voi fuduli cu superba carte pe care mi-au scos-o cei de la Cartier.

Recapitulând, cam astea ar fi datele și locurile pe unde voi ajunge în următoarele zile:

* luni, 2 octombrie, de la ora 18, sunt invitat la Cenaclul „Republica” (Biblioteca Națională a Republicii Moldova, sala „Alexe Rău”) din Chișinău, condus de Moni Stănilă.

* marți, 3 octombrie, de la 18.15, la Librăria din Centru (Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 126, Chișinău), voi lansa volumul în compania unor poeți foarte buni, pe care i-am invitat să citească împreună cu mine: Emilian Galaicu-Păun, Irina Nechit, Dumitru Crudu, Iulian Fruntașu și Moni Stănilă.



* joi, 5 octombrie, de la ora 18, la Casa „Dosoftei” (devenită „Casa Poeziei” cât ține FILIT), citesc împreună cu Ana Donțu, iar întâlnirea va fi moderată de către Cezar-Paul Bădescu.

* vineri, 6 octombrie, de la ora 22, la Casa FILIT e Noaptea albă a poeziei” (eveniment pe care l-am moderat, împreună cu Corina Bernic, în urmă cu 4 ani). Acum de asta se vor ocupa vajnicii Radu Vancu și Cezar Paul-Bădescu.



* duminică, 8 octombrie, de la ora 19, la Tramvaiul 26 (Str. Cercului, nr. 6, sect. 2, București), petrecerea cu poezie despre care spuneam la început, și în legătură cu care voi da mai multe detalii către sfârșitul săptămânii.

miercuri, 27 septembrie 2017

Institutul Blecher 160




Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică, 1 octombrie 2017, de la ora 19, în Tramvaiul 26 (strada Cercului nr. 6, sect. 2, București), la întâlnirea cu prozatoarele Lavinia Braniște și Ozana Ciobanu.


Lavinia Braniște (n. 1983) a studiat filologia la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, secţia engleză-franceză. A debutat cu volumul de poezie Povești cu mine (2006), urmat de volumele de proză scurtă Cinci minute pe zi (2011) și Escapada (2014), de romanul Interior zero (2016) și de cărțile pentru copii Rostogol merge acasă (2016) și Rostogol păzește pepenii (2017). A tradus cărți semnate de autori mai mult sau mai puțin cunoscuți, printre care Henry Miller, V.S. Naipaul, Kate DiCamillo, Kenneth Oppel.

Ozana Ciobanu (n. 1997) a terminat Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava și este studentă la Facultatea de Litere a Universității „Ștefan cel Mare” din același oraș. Scrie în „Alecart”, fiind membră a clubului de lectură din jurul revistei.


Moderator: Claudiu Komartin

marți, 26 septembrie 2017

Concursul de debut „Max Blecher”. Lista scurtă




S-au încheiat, la sfârșitul săptămânii trecute, cele trei luni în care au putut fi trimise volume (potențiale) de versuri pentru cea de-a VII-a ediție a Concursului de debut organizat anual de către Casa de Editură Max Blecher. Dintre toate manuscrisele propuse, am considerat că nouă dintre ele au coerența și calitățile pe care le căutăm, iar din ele Radu Andriescu, Alex Ciorogar și cu mine vom alege în următoarele 10 zile câștigătorul. Nu-mi prea place să mă repet, deși încurajările și observațiile pe care le-am mai făcut și în anii trecuți se impun: le doresc tuturor celor dedicați acestui tip de explorare care e discursul poetic (și au dorința subsecventă de a publica) să le meargă tot mai bine cu scrisul și să nu se grăbească să-și vadă numele tipărit pe o copertă decât atunci când au o carte de poezie bună și adevărată. Pentru a ajunge acolo e uneori nevoie de răbdare, de timp și, spre deosebire de ceea ce cred mulți (pentru care poezia e exclusiv rodul talentului și al inspirației), de muncă-ndârjită cu limbajul și forma (la care nu se prea ajunge  o spun în cunoștință de cauză, ca unul care a avut în ultimii cincisprezece ani o mulțime de rateuri și de incursiuni în direcții infertile sau deja defrișate de alții  decât experimentând și păstrându-ți curiozitatea și abnegația).
La începutul lunii octombrie vom anunța câștigătorul, if any, dintre: 

* închis în propria cameră, de Alex Povarnă
* Sfârșitul este aproape, de Andrei Codrin Bucur
* Compulsii, de Dan G. Dediu
* Lotska, de Horațiu Lipot
* Citește printre scânduri, de Igor Antoniuc
* Un zbor subiectiv pe sub stânci și locuințe, de Ioana Lungu
* Dealurile verzi ale fricii (nesemnat)
* Șirul Fibonacci al dispariției urșilor polari, de Sebastian Mihail
* Tone de aur, de Timotei Drob

sâmbătă, 23 septembrie 2017

Institutul Blecher 159




Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică, 24 septembrie 2017, de la ora 19, în Tramvaiul 26 (strada Cercului nr. 6, sect. 2, București), la întâlnirea cu poeții Teodora Coman și Lucian Brad. În cadrul evenimentului va fi prezentat volumul foloase necuvenite (Casa de Editură Max Blecher, 2017) de Teodora Coman.


Teodora Coman (n. 1976) a publicat Cârtița de mansardă (Casa de Editură Max Blecher, 2012), după ce apăruse în volumul colectiv Ziua cea mai lungă (2011). Este redactor al revistei „Poesis internațional”, în care scrie din 2011. Recomandând a doua sa carte, foloase necuvenite, Adrian Lăcătuș notează: „Politica Teodorei Coman e una a tranzacțiilor nesfârșite între trupuri și societate, o economie a schimbului și a darului cotidian, rămânând, în momentele cele mai intense, o dermatografie, o developare corporală calmă a violenței și afecțiunii. Ea știe să facă concrete, sensibile, abstracțiuni sau stări fundamentale precum distanța, contradicția, dreptatea, într-un mod pe cât de fin, pe atât de pregnant, surprinzător tocmai prin naturalețe și familiaritate.”

Lucian Brad (n. 1996) a crescut în Vaslui și este student în anul III la Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.


Moderator: Claudiu Komartin


Teodora Coman, foloase necuvenite
Casa de Editură Max Blecher, 2017
colecția „Plantații”

joi, 21 septembrie 2017

Poets in Transylvania


Începe azi la Sibiu a cincea ediție a acestui festival de poezie, după un an în care nu a fost organizat din cauza a tot felul de frecușuri instituționale. Mă bucur că Radu Vancu, care conduce acum revista Transilvania, nu s-a lăsat păgubaș. Diseară, de la ora 18, în clădirea Muzeului Astra din Piața Mică (Casa Hermes, Sala Cinema, la doi pași de librăria Habitus) voi citi în deschidere, și la fel va face (din cartea pe care i-am tradus-o și publicat-o anul trecut) bunul meu prieten Gökçenur Ç., venit ieri de la Istanbul. Mai multe despre program, aici. Eu zic că, dacă sunteți în Sibiu, ar fi păcat să nu prindeți niciuna dintre cele trei lecturi care vor avea loc până sâmbătă.



joi, 14 septembrie 2017

Institutul Blecher 158




Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică, 17 septembrie 2017, de la ora 19.30, în Tramvaiul 26 (strada Cercului nr. 6, sect. 2, București), la o ediție în centrul căreia este numărul 4/2016 al revistei „Zona nouă”, dedicat Școlii de la New York.


Primul număr al revistei sibiene „Zona nouă”, apărută în jurul cenaclului omonim, din care au ieșit în ultimii șapte ani o pleiadă de tineri poeți, traducători și critici, a apărut acum exact cinci ani. Între timp s-a adunat o colecție ce numără peste 15 apariții, în care nu doar că și-au făcut mâna, înainte să debuteze în volum, câteva dintre cele mai promițătoare nume ale poeziei actuale, dar în scurt timp „Zona nouă” a devenit un proiect publicistic cu remarcabile ambiții internaționale. Numerele tematice în care zoniștii au alcătuit antologii coerente și credibile din poezia nouă care se scrie azi în Statele Unite, Anglia sau Spania au făcut din această revistă un reper indiscutabil. Sub direcția lui Vlad Pojoga, ei par să fi înțeles la timp că informația culeasă de pe internet este insuficientă – nu atât imperativul sincronizării cu alte literaturi contemporane i-a preocupat pe zoniști, cât un aliaj între curiozitate (firească într-o lume globalizată cum e cea în care au crescut și continuă să se formeze) și urgența unei perspective sistematice asupra poeticilor active și a diversității de tendințe și orientări din primele decade ale secolului XXI.
Numărul 4/2016, dedicat Școlii de la New York, adică uneia dintre cele mai influente direcții din poezia americană de după al doilea război mondial, este o apariție remarcabilă. Pentru prima oară, au fost traduse la noi nu doar câteva dintre textele definitorii ale unei grupări avangardiste și explozive, prea puțin cunoscută la noi, și a cărei influență în literatura mondială a continuat să se propage până în zilele noastre, dar numărul cuprinde și articole pătrunzătoare (semnate de Bogdan-Alexandru Stănescu, Ilinca Pop și Ștefan Baghiu) ce contribuie la înțelegerea mișcării new-yorkeze. Selecțiile excelente din cinci poeți determinanți pentru poezia americană din a doua parte a secolului trecut: Frank O’Hara (1926-1966), John Ashbery (1927-2017), Barbara Guest (1920-2006), Kenneth Koch (1925-2002) și James Schuyler (1923-1991), în traducerea lui Vlad Pojoga, Alex Văsieș, Cătălina Stanislav, Radu Nițescu, respectiv Ovio Olaru, deschid perspective pe care nicio antologie apărută în România nu le mapase încă suficient de convingător.


Moderatori: Andrei Dósa & Anastasia Gavrilovici

luni, 11 septembrie 2017

Serhii Jadan




          Am tot auzit în ultimii ani, ca despre un fenomen inimaginabil la noi şi în destule alte țări şi literaturi contemporane, despre ucraineanul Serhii Jadan (Сергiй Жадан), care are aproape popularitatea unui rock-star în țara vecină. Am fost azi la lectura / concertul acestuia de la Palatul Culturii din Cernăuți, momentul de vârf al Festivalului Meridian Czernowitz, și am înțeles că nu e nicio exagerare în poveștile legate de magnetismul și de faima acestui poet, romancier, eseist, traducător și muzician. Peste 250-300 de spectatori, mulți stând în picioare, Jadan sigur pe el, vioi, exact în tot ce a făcut, fără să dea niciun moment senzația că ar putea fi stângaci sau că ar da bâlbe – charismatic, deși nu extraordinar de călduros, intens deși  de la un punct încolo  oarecum monocord (din punct de vedere sonor, fiindcă altfel limba nu o cunosc, iar textele citite în traducere au altă forță decât performate în original), însă niciodată plictisitor sau edulcorat. Ritm de trasor al rostirii, vigoare, siguranță de sine și o excelentă colaborare cu cei doi muzicieni care l-au însoțit într-un spectacol de o oră la capătul căruia părea scos din cutie. Showman cu fler, i-a invitat pe cei câteva zeci de tineri care stăteau ciorchine, în picioare, pe culoarele dintre scaune, să vină pe scenă, în spatele și în jurul lui și al chitariștilor. Văzându-l, am început să cred și eu că e un fel de combinație între Maiakovski și Dave Gahan. Ceea ce numai în asemenea spații convulsive și deprinse cu tragedia (cum este Ucraina contemporană) pare să mai fie posibil.
          Un roman de Jadan va apărea curând la Editura Cartier, în traducerea Mariei Hoșciuc. Cât despre poezie, se găsesc traduceri în limba engleză ale textelor sale pe site-ul Poetry International, printre ele și faimosul „Lukoil”, care arată cum mai poate fi formulată credibil poezia politică în vremurile pe care le traversăm.

vineri, 8 septembrie 2017

Un poem de Irina Țilik



Irina Țilik (n. 18 nov. 1982, Kiev)


***

Sunt sătulă să mă simt vinovată”, spui,
„La tine e război, dar eu trăiesc în Elveția,
înțelegi?”

Un târg de Crăciun undeva în inima Europei.
Decojim castane coapte și suflăm să ne răcorim degetele.
Pașnicele zile din preajma Ajunului.
Cineva cântă Hallelujah” cu voce subțirică,
altcineva taie și-mparte crenguțe de vâsc,
alții se-nfruptă din cârnați.

Serios acum!” –
și te-nroșești până-n vârful unghiilor, până la rădăcina părului,
de parcă soarele-n asfințit ar fi inundat păduricea
cu lumina lui ruginită.

Dulcea mea colegă, pe care de-abia o cunosc.
Avem aceeași vârstă și semănăm, dar suntem atât de diferite.
Pentru câteva zile, de-a lungul unui festival de poezie,
țesem conversații pe teme pline de importanță, desfacem
împreună ghemul de cuvinte,
căutăm o ieșire din labirintul întrebărilor noastre –
o ieșire ce nu există.

„Știi, aici suntem vinovați de tot, vinovați față de toți”,
continui,
simțindu-te cu totul epuizată.
„Când intri-ntr-o casă, nu uita să-ți scoți pălăria,
să te speli pe mâini, să-ți ceri scuze pentru trecutul colonial
sau pentru războaiele altora...”

Spui – îmi pare rău, și eu spun, la rândul meu – îmi pare rău.

Un elefant într-un magazin de porțelanuri,
un soldățoi într-un carnaval brueghelian,
și eu am obosit să mă simt vinovată.

Dar soarele strălucește, iar noi umblăm prin mulțime
și stropi de vin fiert sar din paharele noastre,
roșii și lipicioși.

Nu știm că peste câteva zile
vor fi noi bombardamente-n Alep
și atentate teroriste la Istanbul
și Berlin, la un târg de Crăciun,
secerând câteva zeci de vieți.

Vei spune „O, Doamne”, și eu voi spune „O, Doamne”,
citind știrile pe monitor.

Linia frontului e întotdeauna mai aproape decât pare –
dar nu, tu și cu mine nu suntem vinovate pentru asta,
înțelegi?


traducere de Claudiu Komartin



***

«Я втомилася почуватися винною, – кажеш ти.
– У вас війна, а я живу у Швейцарії.
Ну, ти ж розумієш?»

Різдвяний ямарок десь у центрі Європи.
Ми лущимо смажені каштани, на пальці хукаємо.
Ніжний час Адвенту.
Хтось тоненько співає ‘Hallelujah’,
хтось чикрижить омелу на порційні гілки,
а декотрі смакують ковбаски.

«Але справді!»
червонієш ти аж до корінців волосся,
так, ніби вечірнє сонце залило іржавим теплом
сутінковий ліс.

Моя мила ровесниця, ледь знайома.
Така сама, зовсім інша.
Упродовж кількох днів поетичного фестивалю
ми тчемо разом високі матерії, розмотуємо клубки слів,
шукаємо з лабіринту наших питань вихід,
якого нема.

Знаєш, ми тут в усьому винні, усім винні,
продовжуєш ти
вже і дійсно втомлено.
– Входячи в дім, не забудь зняти шапку,
помити руки, перепросити за колоніальне минуле
або чужу війну… Вибач».

Ти кажеш – вибач, і я кажу – вибач.

Слон у посудній крамничці,
солдафон на брейгелівському карнавалі,
я також втомилася почуватися винною.

Але сонце світить, і ми йдемо між людей,
і глювайн небезпечно підстрибує в наших стаканчиках,
вихлюпується червоним та липким.

Ми не знаємо,
що кілька днів потому
нові бомбардування в Алеппо, теракти у Стамбулі
та в Берліні, на різдвяному ярмарку,
заберуть десятки життів.

Ти скажеш – о боже мій, і я скажу – о боже мій,
читаючи новини з монітора.

Лінія фронту завжди ближча, ніж здається.
Але ні, ми з тобою в цьому не винні.
Ну, ти ж розумієш?

marți, 5 septembrie 2017

Marius-Iulian Stancu & Ovidiu Komlod la Casa de Editură Max Blecher


Marius-Iulian Stancu are două volume de poezie publicate de Herg Benet în 2011, respectiv 2012. După electric&more, Stancu a stat la cutie, iar acum revine la Casa de Editură Max Blecher cu volumul pe tine te cântă menajerele, din care a avut o lectură în martie, la ediția 147 a Institutului Blecher. Poezia lui, exactă şi bine dozată, tehnică fără excese supărătoare, nu este nici abstractă, nici futuristă sau „postumană”, fiindcă el ştie prea bine că pentru omul actual „The Future’s so Last Century”. Lucru pe care volumul pe tine te cântă menajerele îl ilustrează fără rest în aproape 40 de poeme condensate, eliptice, scrise cu inteligență și precizie.

Din motive care țin de ciudățeniile poeților și de toate lucrurile acelea misterioase care îi fac unici, Laurențiu Malomfălean a ales ca prima lui carte de poezie, pe care i-o publică în toamna asta Casa de Editură Max Blecher, să fie semnată Ovidiu Komlod. O selecție de poeme din noapte-lumină au apărut deja în numărul 18 (2/2016) al revistei Poesis internațional și pot fi citite online, la pag. 248-251. Ovidiu Komlod / Laurențiu Malomfălean e deja destul de cunoscut în mediul literar și publicistic pentru cronicile și eseurile sale din ultimii ani, este doctor în Litere la Cluj (2014) și autor al volumului Nocturnalul „postmodern”. Când visele imaginează hiperindivizi cu onirografii, premiat în 2015 la Gala Tinerilor Scriitori de la București la secțiunea „Tânărul Critic al anului”. De asemenea, el este un competent traducător din limba franceză și un mare pasionat de Georges Perec.

luni, 4 septembrie 2017

Iubirea în vremea referendumului


Biserica Ortodoxă Română are o șansă nesperată să-și spele fața: dacă ar boicota referendumul Coaliției pentru Familie (sau măcar de-ar spune: ne pare rău, dar noi ne ocupăm cu altceva, cu viața spirituală, nu cu spaimele sau fantasmele unora care vor să-și discrimineze aproapele în numele lui Hristos, care este Iubire), BOR și-ar regăsi menirea ca Biserică a națiunii. Pentru că menirea aceasta nu e reconfirmată sau întărită nici de alianța cu forțe retrograde, în care clocotește ura față de cel diferit, nici de construirea unei catedrale costisitoare care aproape că îmbrățișează templul lui Ceaușescu. Și fiindcă, așa cum scrie în Corinteni, „Unii din noi suntem evrei, alţii ne-evrei, unii suntem robi, alţii suntem liberi. Dar Duhul Sfânt ne-a potrivit pe fiecare la locul nostru într-un singur trup.”

joi, 31 august 2017

Institutul Blecher 157




Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică, 3 septembrie 2017, de la ora 19, în Tramvaiul 26 (strada Cercului nr. 6, sect. 2, București), la întâlnirea cu Diana Geacăr și Paul Simula.


Diana Geacăr (n. 1984) este absolventă de Litere la București (secția română-engleză). Scriitoare și traducătoare, a publicat volumele de poezie: bună, eu sunt diana și sunt colega ta de cameră (2005), Frumusețea bărbatului căsătorit (2009) și recenta Dar noi suntem oameni obișnuiți (Cartea Românească, 2017).

Paul Simula (n. 1996) a absolvit Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanța și este student în anul II la Litere, în București. Scrie poezie și teatru, cântă la drâmbă și are 270 GB de muzică.


Moderator: Claudiu Komartin

marți, 29 august 2017

Teama într-o pădure alb-negru


Krusovszky Dénes, Când te strici (Charmides, 2017)
traducere în limba română de Mihók Tamás

       Krusovszky Dénes e unul dintre cei mai cunoscuți poeți apăruți în Ungaria începutului de secol. Născut la Debrecen, are 35 de ani și a debutat în 2006 cu volumul Az összes nevem (Toate numele mele), urmat în ultimul deceniu de alte cărți care i-au consolidat reputația. Câștigător al prestigiosului premiu József Attila” pentru a treia lui carte, felesleges part (Țărmul de prisos, 2011). Tradus în mai multe limbi, Krusovszky este de asemenea eseist, nuvelist și editor, iar o primă carte în limba română, intitulată sec și provocator Când te strici, a apărut de curând la Charmides în traducerea lui Mihók Tamás. Prima dată când poezia lui Krusovszky a apărut în românește a fost, dacă nu mă înșel, în Poesis internațional, cele cinci poeme din grupajul bilingv pe care i l-am publicat în nr. 6 / septembrie 2011 (la pag. 48-49) fiind transpuse de către Andrei Dósa, lectorul de acum al volumului Când te strici.
       Nu mă pot lăuda că știu ce se întâmplă în poezia maghiară a momentului, deși traduceri din poeți cam de toate vârstele și din toate generațiile au apărut la noi în anii din urmă (numai în Poesis internațional au fost publicate selecții din autori contemporani cum nu se poate mai diferiți, precum Ladik Katalin, Gerevich András, Zalán Tibor, Krisztina Tóth, Kukorelly Endre, Kemény István, Orcsik Roland, Kollár Arpád, Oravecz Imre, Mestyan Adam, Varró Daniel, Borbély Szilárd sau Domonkos István), însă am început să-mi fac o idee, datorită muncii constante și aplicate a lui Dósa și Mihók, în legătură cu măcar o parte a „peisajului” poetic foarte variat din țara vecină.
       Dacă ar fi să stabilesc afinități sau să încep să fac comparații, Krusovszky îmi pare apropiat într-o anumită măsură de poetica lui Gabi Eftimie (care, întâmplător, a debutat cu Ochi roșii polaroid în același an) sau de unele dintre textele lui Andrei Doboș din Inevitabil și Valea rea. L-aș mai apropia, dintre poeții contemporani, încă tineri, afirmați în Europa centrală și de est a ultimului deceniu, de explorările liminale și acuitatea perceptivă ale croatului Marko Pogačar (care e însă mai surprinzător și mai eclatant).
       Cel mai mult mă atrag în Când te strici atmosfera limpidă și tensionată (în special din poemele în proză din „Dincolo de un hotar confuz” și în ciclul „Smalț) și precizia stenică a cadrelor de natură descrise, în care K.D. nu rămâne doar un observator impersonal și reprimat, ci reușește să pătrundă în (și să mapeze cu subtilitate) pliurile unui real aparent senin, din care însă pare să pândească la tot pasul pericolul unei destrămări iminente, al unei violențe încapsulate și imprevizibile. Personajul poetic întârzie mereu să spună ceea ce e presant și învolburat, discursul se păstrează în zona unei clarități, a unei precizii expresive ireproșabile și frustrante, în lumina fanată a „zâmbetului de sanatoriu, a iubirii sterile”.



Oaspeții sosiseră


De multă vreme sosiseră oaspeţii când el le-a observat mașina. Prietenii bunicului, i-au spus părinţii. Prietenii familiei, apropiaţi ca gemenii. Doi bărbaţi în vârstă ședeau pe terasă, aveau părul grizonat, pieptănat cu grijă. Farul din dreapta era spart, iar puţin mai sus, turtită parcă de greutatea unui sac, capota. Niciodată n-am văzut oameni fumând atât de mult, relata mai târziu, își ofereau foc cu schimbul. În grila barei de protecţie a găsit ghemotoace proaspete de păr. Cu el nu stăteau de vorbă, decât cu adulţii, și-și descheiau tot mai larg cămășile pălind treptat de transpiraţie. L-au ignorat și-atunci când l-au văzut așezat pe vine în faţa mașinii. Apoi, dintr-odată, s-au ridicat, și-au stins ţigările fumate pe jumătate și au pornit către el. În timp ce scoteau din portbagaj corpul unei căprioare, de pe folia mânjită cu noroi pe care era culcată se scurgea sângele pe trotuar.



Legile zorilor


Cât de logice sunt legile zorilor,
în plus, ceva m-acoperă mereu,
și nu mai e nevoie să mint,
vasăzică, totuna-i
ce spun, dacă, până să ajung aici, am trecut
prin apartament sau, de fapt,
prin grădină.

Atenţie însă la mișcări,
aceste piese vechi
se dislocă prea ușor.

Firește că și acum voiam
să spun cu totul altceva:
să fii cel care-și închide ochii
și stă și pierde vremea așteptând pe cineva,
apoi își scutură noroiul de pe tălpi.
Am ajuns să confund
rolurile din spectacol.

Poate că, acela care a urmărit
seara cum se lasă, mai întâi
s-a concentrat pe un detaliu,
apoi la cum a trecut brusc totul
de partea asta.
Ca o ameninţare.

Și nu-i întuneric pe deplin, nu, niciodată,
albastru în loc de negru,
ca și cum s-ar apropia la indigo
și ce văd eu e
doar o copie.

Pielea celor din staţia de autobuz e albă
și strălucește precum reclamele
la medicamente.

Lumină lentă, și, între timp,
sarea
de pe masă mișcându-se în curent,
iar eu nu pot citi
semnele care se formează acolo.

Grădină purpurie cu bănci albe ca fildeșul.

Aș porni chiar acum,
dar frânturile astea cad
necontenit de jur-împrejur,
sunt peste tot.

Ca la acea frână bruscă de ieri
sau alaltăieri, când toţi
se ţineau de bare
și s-a răsturat o singură sacoșă,
din care s-a împrăștiat totul.

Pentru că nu doar instrumentele reci,
ci, dacă aș porni la drum, tot așa, bolta cerească
din timpul zilei,
oricum ar fi ea,
cu nori sau fără, altă dată ceaţa,
sau fumul grămezilor de frunze aprinse
și, mai ales, drumul de acces
pe care va trebui să execut un viraj,
sau pe care ar fi trebuit deja,
copacii din arboret și,
îndărăt, puţul cu mortăciuni, groapa de gunoi,
iar pe partea cealaltă, stufărișul,
cu oareșice apă la fund, probabil,
și, mai departe,
livada veche cu păsări
ascunse printre ramuri,
sau, în zbor, însoţite de socul
pe care tocmai îl risipesc,
aerul greu și vâscos,
toate astea
nici măcar nu mă bagă în seamă.

Dacă privesc în direcţia opusă, percep
plutirea, cum mă ia la ţintă un sunet,
dar, înainte să-l aud,
mă nimerește altceva.

A mai rămas beţivul de pe stradă,
cel pe care l-am văzut
ţinând în mâna ridicată o bară de metal,
îl ardea grozav dorinţa
de a spune ceva, cu toate că hârâia aiurea.

Câte s-ar mai putea face
cu această bară, mă gândeam,
și iată
că el n-a spart nimic,
deși, cât timp l-am privit,
nu a lăsat-o din mână.



Să te uiţi în gura cuiva


Câte posibilităţi într-un singur
gest de refuz din încheietură, dar
timp, deloc, doar goana după răspunsuri,
sau măcar, în timpul vorbirii,

să te uiţi în gura cuiva, să fii martor
al ţâșnirii cuvintelor umede și-ntunecate,
de parcă n-am avea nimic de pierdut.
Cel ce m-a mângâiat, mi-am dat seama

din atingere, purtase cândva mănuși
de cauciuc, și tot ce-am vrut să spun de fapt
a fost cusut într-un sac gros, și-acum
dă din picioare, scufundându-se.


Krusovszky Dénes

vineri, 25 august 2017

Nicoleta Nap, „ușor desincronizat, aproape imperceptibil”


Volumul Nicoletei Nap, ușor desincronizat, aproape imperceptibil, este a douăsprezecea carte de debut publicată de Casa de Editură Max Blecher din 2011 încoace. Ne propuseserăm inițial să scoatem anual două volume în colecția „Opera prima”, dar în 2016, un an foarte aglomerat, nu a apărut decât Mile End a lui Ciprian Popescu. Sper ca în toamna asta să ne întoarcem la bunul obicei și să propunem alte două cărți ale unor poeți noi, iar Nicoletei să i se alăture peste trei luni câștigătorul Concursului de debut (unde, apropo, pot fi trimise manuscrise până pe 22 septembrie).
Nicoleta Nap a citit la ediția 134 a Institutului Blecher, în septembrie trecut. Impresia a fost pozitivă, cu observații punctuale (dar și generale) care cred că i-au prins bine. Așa încât, un an mai târziu, a ajuns în punctul în care prima ei carte poate să iasă la vânătoare. Iată câteva argumente.



orașul plin de posibilități

a rămas doar povestea cu orașul plin de posibilități 
vânturată pe buzele tuturor
între o ieșire și alta la bere
apoi ușa închisă etanș cu cele două yale
de parcă asta te-ar salva

cunoști modulațiile frigiderului
dar nu ai deprins 
nevoia televizorului de a interacționa 
cu o formă de viață umană

s-a stins
și nimeni să alunge întunericul

stai într-un colț
în marile centre comerciale
privește cum pulsează viața 
î
n ritmul caselor de marcat



Calea Rahovei


o femeie se lupta cu două plase pline
trăgea după ea un copil ce plângea isteric
scena era bine conturată, cu personaje credibile
până şi pungile bălăngănindu-se de o parte şi de alta a braţelor
îşi arătau în mod transparent conţinutul 
domestic şi cald ca mirosul de dimineaţă
dintr-un apartament confort II

a dat căldura şi nici nu am ştiut
înfofolită de luni întregi în haine de iarnă
hainele mele, locuinţa mea tip vagon
într-un cartier rău famat unde
poţi urla în voie
iar ecoul se zbate
(o minge de gumă între blocuri
într-un vacarm continuu)

în aer un fel de sfârşeală 
aş vrea să trântesc ceva de pământ 


***

mi-ai scris nişte rânduri despre ultimul împărat al Germaniei
trăia cu o mână imobilă, mai mică
la 1800 şi ceva
îi puneau carne de iepure proaspăt tăiat
zi de zi pe braţul mai scurt
/ uite un prinţ cu viaţă de măcelar
uite un om îndrăgostit de mâinile mamei sale
de indexul ce ţintea erori gramaticale
în scrisorile fiului /


dramele noastre nu merită nici măcar un documentar


***

Am băgat pernele îngălbenite de transpirație și tutun în mașina de spălat, apoi le-am pus la uscat în balcon. Le-am pipăit trei zile la rând, să văd dacă s-au uscat. A patra zi, venind obosită de la muncă, m-a izbit un miros de hoit. Am pipăit din nou pernele, erau umede. Am luat un cuțit, le-am spintecat și am început să scot umplutura. Duhoarea m-a adus în pragul leșinului. Amețită, printre icniturile pe care mi le dădea reflexul de vomă, am întins penele în cameră, pe o folie de plastic.
Am intrat în bucătărie, am închis ușa, am fumat o țigară. Se însera.
Am apucat folia de cele patru colțuri și am dus-o, furişându-mă pe scări, la gunoi.



Max,

urcam strada Marinescu și aerul se rarefia, ca pe Kamceatka
ne-am cărat în spate una pe alta vreo două sute de metri de diferență de nivel
în
genunchi aveam înfipte cuțite

dar nu ne-am oprit decât în capătul străzii
unde am început să batem din palme
Anacadema bum bum
Anacadema Mustafa
niciodată să nu plângi după ceva ce nu poate plânge după tine, mi-ai spus
îți plăcea geaca mea motor, din piele neagră
şi mie
simțeam că pot face înconjurul lumii cu ea
rezistență&curaj
haina a crăpat
Max, mi-e greu să-ți spun, dar s-a dus dracului, puțea a catran încins
și-am aruncat-o în primul tomberon
în octombrie
să tot fie zece ani de atunci
acum mă încearcă regretele degeaba

Max, tu aveai un fel de a pune lucrurile într-o perfectă ordine
aveai un scris frumos
până în noaptea aia când te-ai proptit de caloriferul rece
și ai început să bolborosești despre bine, rău și alte prostii culese de prin cursurile lui N.
o relație patologică între noi și ceva ce nu poate plânge după noi,
iar dimineața casa era vraiște

mă tot plimb dintr-un capăt în altul al camerei
cu telefonul în mână
ca în anul acela când încă nu citisem Însemnările din subterană, în schimb
dezvoltasem deja o complexă rețea de mesaje cu Raskolnikov
ba chiar îmi cumpărasem un pardesiu cu guler înalt
și ieșeam noaptea cu un briceag în buzunar
să trag o gură de aer proaspăt
frumos&adevăr cu gust de rumeguș
după o astfel de aventură
visam că sunt un ou gata clocit
și nu o mai torturez pe mama cu un travaliu de 24 de ore

Mănășturul avea încă farmec, cafeaua era ieftină la Pritax.

A rămas cel mai bun espresso:
la Roma, în Berlin sau Bucureşti niciodată nu va exista cafea la fel de limpede
ca în dugheana aia cu vitrină 
în care taximetriștii
își făceau dimineața 
planuri de viață.

Nicoleta Nap

luni, 21 august 2017

Institutul Blecher, anul al nouălea


Pe 3 septembrie reluăm întâlnirile Institutului Blecher. Acest club de lectură, pornit în septembrie 2009, a ajuns în iunie 2017 la ediția 156. Au citit aici peste 250 de autori, din toate generațiile și din vreo 10 țări, în afară de România și Moldova (voiam la un moment dat să întocmesc o statistică, dar mi-am dat seama că deja e cam mult de răscolit).
Ediția 157, de duminică, 3 septembrie, îi are ca invitați pe Diana Geacăr, care tocmai a revenit, după 8 ani de la Frumusețea bărbatului căsătorit, cu un volum bun (și destul de diferit de ceea ce scria la 24-25 de ani), Dar noi suntem oameni obișnuiți (Cartea Românească, 2017), și pe foarte tânărul Paul Simula. Cam așa arată până acum, foarte condensată, istoria acestui club de lectură la care, după cum se știe, oricine este binevenit:


Sezonul I (septembrie-noiembrie 2009)

Dan Coman (poezie) — Sorin Despot (poezie) 20.09.09
V. Leac (poezie) — Mihai Duțescu (poezie) 04.10.09
Vasile Ernu (proză) — Ilieș Gorzo (poezie) 11.10.09
Dumitru Bădița (poezie) — Andrei Ruse (proză) 18.10.09
Adela Greceanu (proză) — Adrian Diniș (poezie) 08.11.09
Ștefan Manasia (poezie) — Gabriela Toma (poezie) 15.11.09
Mugur Grosu (proză) — Stoian G. Bogdan (proză) 22.11.09
Cosmin Perța (proză) — Moni Stănilă (poezie) 29.11.09

Sezonul II (februarie-iulie 2010)

Radu Vancu (poezie) — Ioana Bogdan (proză) 10.02.10
10 Teodor Dună (poezie) — Augustin Cupșa (proză) 17.02.10
11 Marin Mălaicu-Hondrari (proză) — Gabriel Daliș (poezie) 24.02.10
12 Alexandru Potcoavă (proză) — Andrei Dósa (poezie) 03.03.10
13 Adrian Suciu (poezie) — Victor Potra (proză) 10.03.10
14 Felix Nicolau (proză) — Livia Ștefan (poezie) 17.03.10
15 Radu Aldulescu (proză) — Ionel Ciupureanu (poezie) 24.03.10
16 Silviu Gherman (proză) — Ioana Miron (poezie) 31.03.10
17 Paul Aretzu / Constantin Hrehor / Ioan Pintea / Florin Caragiu (poezie) 14.04.10
18 Octavian Soviany (proză) — Aura Maru (poezie) 21.04.10
19 Gelu Diaconu (proză) — Aurelia Borzin (poezie) 28.04.10
20 Constantin Abăluță (proză) — Andrei Luca (poezie) 12.05.10
21 Alexandru Ioan (poezie) — Lorena Stuparu (proză) 26.05.10
22 (în cadrul TNCP) Angela Marinescu — Magda Cârneci — Simona Popescu — Ana Dragu — Rita Chirian — Diana Geacăr (poezie) 02.06.10
23 Sorin Delaskela (proză) — Răzvan Țupa (poezie) 16.06.10
24 (în cadrul festivalului poezia e la bistrița 2010) Ioana Bradea (proză) — Alexandru Văsieș (poezie) 16.07.10

Sezonul III (septembrie-noiembrie 2010)

25 Daniel Vighi (proză) — Ana-Maria Pușcașu (poezie) 15.09.10
26 Ioan Moldovan (poezie) — Viorel Mureșan (poezie) 06.10.10
27 Traian T. Coșovei (poezie) — Aida Hancer (poezie) 17.10.10
28 Ovidiu Pop (proză) — Laura Dan (poezie) 31.10.10
29 O. Nimigean (proză) — Ovidiu Baron (proză) 05.11.10
30 Dan Cristian Iordache (poezie) — Andreea Teliban (poezie) 12.11.10
31 Miruna Vlada (poezie) — Nicolae Avram (poezie) 21.11.10
32 Bogdan Coșa (poezie) — Andrei Zbîrnea (poezie) 28.11.10

Sezonul IV (februarie–iulie 2011)

33 Ionel Ciupureanu (poezie) 20.02.11
34 Andrei Dósa (poezie) — Cosmin Cârciova (poezie) 27.02.11
35 Stoian G. Bogdan (proză) — Ștefan Ciobanu (poezie) 20.03.11
36 David Vikgren (poezie) — Leif Holmstrand (poezie) 24.03.11
37 Augustin Cupșa (proză) — Matei Hutopila (poezie) 03.04.11
38 Nora Iuga (poezie) — Radu Nițescu (poezie) 10.04.11
39 Ion Zubașcu (poezie) — Andrei Gamarț (poezie) 17.04.11
40 Ștefan Manasia (poezie) — Radu Ianovi (poezie) 08.05.11
41 (în cadrul TNCP) Ivan Hristov — Sántha Attila — Gabriel Daliș — Dan Mihuț (poezie) 19.05.11
42 Cristi Cotarcea (poezie) — Vlad Pojoga (poezie) 19.06.11
43 (în cadrul festivalului poezia e la bistrița 2011) Ana Donțu (poezie) — Emilia Zăgrian (poezie) 17.07.11

Sezonul V (septembrie-noiembrie 2011)

44 Nora Iuga (poezie) — Veronica D. Niculescu (proză) 17.09.11
45 Diana Iepure (proză) — Cătălina Matei (poezie) 09.10.11
46 Dumitru Crudu (proză) — Ecaterina Bargan (poezie) 16.10.11
47 Sabina Comșa — Andrei Dósa — Vlad Drăgoi — Daniel Puia-Dumitrescu (poezie) 30.10.11
48 Mitoș Micleușanu (proză) — Iulian Tănase (poezie) 06.11.11
49 Cosmin Cârciova (proză) — Matei Hutopila (poezie) — George Serediuc (poezie) 13.11.11
50 Anatol Grosu (poezie) — Aleksandar Stoicovici (poezie) 20.11.11

Sezonul VI (februarie-iulie 2012)

51 Dan Coman (poezie) — Ada Milea și Bobo Burlăcianu (muzică) 29.02.12
52 Laura Dan (poezie) — Livia Ștefan (poezie) — Teodora Coman (poezie) — Ioana Ieronim (poezie) 11.03.12
53 Sorin Delaskela (proză) — Adrian Diniș (poezie) 01.04.12
54 Constantin Abăluță (poezie) — Octavian Soviany (proză) — Valeriu Mircea Popa (poezie) 08.04.12
55 Sorin Despot (poezie) — Andrei Ruse (proză) 22.04.12
56 Cristina Nemerovschi (proză) — Iulian Trandafir (poezie) 29.04.12
57 Silviu Dancu (proză) — Bogdan Coșa (poezie) 11.05.12
58 Ciprian Măceșaru (poezie) — Dan Mihuț (poezie) — George Floarea (poezie) 10.06.12
59 (în cadrul Nopții Institutelor Culturale)
Domnica Drumea (poezie) — Adela Greceanu (poezie) — Marin-Mălaicu Hondrari (proză) — Radu Vancu (poezie) — Božica Jelušić (poezie) 22.06.12

60 (în cadrul festivalului poezia e la bistrița 2012) Oana Văsieș (poezie) — Andrei Gamarț (poezie) 15.07.12

Sezonul VII (septembrie-noiembrie 2012)

61 Gelu Diaconu (poezie) — Cătălina Bălan (poezie) 23.09.12
62 (în cadrul Festivalului Internațional de Poezie al Revistei Transilvania) Nicolae Coande (poezie) — Teodora Coman (poezie) 29.09.12
63 Dmitri Miticov (poezie) — Cosmin Perța (proză) 14.10.12
64 (alături de cenaclul Nepotu’ lui Thoreau) Radu Vancu (poezie) — Cosmin Cârciova (proză) 17.10.12
65 Dumitru Crudu (poezie) — Ana-Maria Lupașcu (poezie) — Ilinca Pop (poezie) 21.10.12
66 Rita Chirian (poezie) — Vlad Pojoga (poezie) 28.10.12
67 Teodora Coman (poezie) — Iulia Militaru (poezie) — Anca Bucur (poezie) 11.11.12
68 Dan Mihuț (proză) — Luca Dinulescu (proză) — Paul Mihalache (proză) 18.11.12

Sezonul VIII (februarie-iunie 2013)

69 Radu Nițescu (poezie) — Helena Corogoda (proză) 15.02.13
70 Marin-Mălaicu Hondrari (proză) — Cătălina Matei (poezie) 24.02.13
71 Nora Iuga (poezie) — Amalia Cernat (poezie) 03.03.13
72 Dan Cristian Iordache (poezie) — Florin Dan Prodan (poezie) — Matei Hutopila (poezie) 24.03.13
73 Valeriu Mircea Popa (poezie) — Mihai Vieru (poezie) — Radu Ianovi (poezie) 14.04.13
74 M. Duțescu (poezie) — Krista Szöcs (poezie) 12.05.13
75 (în cadrul Zilelor Constantin Virgil Bănescu) Octavian Soviany (poezie) — Ioana Vintilă (poezie) 18.05.13
76 Stephen Watts (poezie) — Claudiu Komartin (poezie) 26.05.13
77 Jerome Rothenberg (poezie) 31.05.13
78 Angela Marinescu (poezie) — Vlad Drăgoi (poezie) 09.06.13

Sezonul IX (octombrie-decembrie 2013)

79 (Poeții citesc pentru Roșia Montană) XIRON | ȚUPA | DÓSA | NIȚESCU | POJOGA (poezie) 05.10.13
80 Svetlana Cârstean (poezie) — Tara Skurtu (poezie) 19.10.13
81 Ștefan Baghiu (poezie) — Florentin Popa (poezie) 22.11.13
82 Octavian Soviany — Paul Vinicius — Livia Ștefan — Dan Mihuț — Gelu Diaconu — Dmitri Miticov — Radu Nițescu (poezie) 08.12.13

Sezonul X (martie-iulie 2014)

83 Ionel Ciupureanu — Florin Buzdugan (poezie) 02.03.14
84 Lucian Vasilescu — Sorin Despot (poezie) 09.03.14
85 Tiberiu Neacșu — Mircea Moroianu — Anastasia Gavrilovici (poezie) 15.03.14
86 Dan Mihuț — Andrei Zbîrnea — Viku Zen (poezie) 29.03.14
87 Dumitru Bădița (proză) — Octavian Perpelea (poezie) 05.04.14
88 (în cadrul TNCP) Ciprian Măceșaru (poezie) — Emanuela Ignățoiu-Sora (poezie) 18.05.14
89 Dan Ciupureanu (poezie) — Ion Ion Ion (poezie) 31.05.14
90 (în cadrul festivalului poezia e la bistrița 2014) Adela Greceanu (proză) — Alexandra Turcu (poezie) 20.07.14

Sezonul XI (octombrie-noiembrie 2014)

91 Miruna Vlada (poezie) — Marius Aldea (poezie) 04.10.14
92 Ciprian Măceșaru (poezie) — Laurențiu Ion (poezie) 12.10.14
93 T.S. Khasis (poezie) — Radu Nițescu (poezie) 18.10.14
94 Florin Iaru (proză) — Alexandru Tiepac (proză) 25.10.14
95 Nora Iuga (proză) — Diana Caragiu (poezie) — Adelina Pascale (poezie) 01.11.14
96 Sorin Gherguț (poezie) — Dmitri Miticov (poezie) — Octavian Perpelea (poezie) 15.11.14
97 Radu Vancu (poezie) — Ștefan Ivas (poezie) 22.11.14
98 Octavian Soviany (poezie) — Ioana Greceanu (poezie) — Horia Șerban (poezie) 30.11.14

Sezonul XII (februarie-iulie 2015)

99 Gelu Diaconu — Dan Mihuț — T.S. Khasis — Livia Ștefan (poezie) 08.02.15
100 (ediție aniversară) Cosmin Perța — Teodor Dună — Mugur Grosu — Domnica Drumea — Miruna Vlada — Merlich Saia — Sorin Despot — Radu Nițescu — Ligia Pârvulescu — Marius Aldea — Tiberiu Neacșu — Laurențiu Ion — Anca Bucur — Viku Zen — Cristina Alexandrescu — Natasha Grama — Anastasia Gavrilovici — Horia Șerban — Costel Onofraș — Cătălina Suditu (poezie) 22.02.15
101 Cristina Nemerovschi — Marius Surleac — Alexandru Voicescu (proză) 08.03.15
102 Anca Mizumschi — Petronela Rotar — Mădălina Nica (poezie) 15.03.15
103 Valeriu A. Cuc — Raul Coldea — Ovio Olaru — Goran Čolakhodžić (poezie) 29.03.15
104 (în cadrul TNCP) Ionelia Cristea — Vlad Viski — Paul Zabet (poezie) 17.05.15
105 T.S. Khasis — Victor Țvetov (poezie) 24.05.15
106 (în cadrul festivalului poezia e la bistrița 2015) Goran Simić (poezie) 17.07.15

Sezonul XIII (septembrie-noiembrie 2015)

107 Marius Aldea — Mircea Andrei Florea (poezie) 20.09.15
108 Nikola Madzirov — Glen Calleja (poezie) 27.09.15
109 Vlad Drăgoi — Cristina Stancu — Teona Galgoțiu (poezie) 04.10.15
110 Diana Iepure — Adrian Diniș — Alexandra Bodnaru (poezie) 18.10.05
111 Nicolae Coande — Mihnea Bâlici (poezie) 25.10.15
112 Dumitru Bădița — Alexandra M. Păun — Horia Șerban (poezie) 01.11.15
113 Ana-Maria Chițulean (poezie) — Mariana Gunță (poezie) — Roxana Diaconescu (proză) 08.11.15
114 (București’21) Svetlana Cârstean — Gheorghe Iova — M. Duțescu — Diana Iepure — George Floarea — Alice Popescu — Marin Mălaicu-Hondrari — Simona Popescu — Domnica Drumea — Octavian Soviany — Teona Galgoțiu — Doina Ioanid — Adela Greceanu — Sorin Gherguț — Andrei Dósa — Florin Dumitrescu — Marius Chivu (poezie) 15.11.15
115 Dan Ciupureanu — Ana Donțu — Alexandra Turcu (poezie) 22.11.15
116 Mitoș Micleușanu — Robert G. Elekes (poezie) 29.11.15

Sezonul XIV (ianuarie-iulie 2016)

117 Teodor Dună — Adriana Carrasco (poezie) 16.01.16 
118 Radu Găvan — Rareș Fogaș (proză) 31.01.16 
119 in memoriam Mariana Marin (poezie) 10.02.16 
120 Denisa Duran — Andrei Zbîrnea — Andrei Lujinschi (poezie) 20.02.16 
121 Ivan Hristov (poezie) 05.03.16 
122 Cristina Onofre — Eugen Suman — Anca Pârvulescu (poezie) 13.03.16 
123 Radu Jude — Daniela Luca — Simona Sora (de vorbă cu Max Blecher) 20.03.16 
124 Marie Šťastná — Andriy Lyubka (poezie) 23.03.16 
125 Ștefan Manasia — Răzvan Pricop (poezie) 27.03.16 
126 Cristian Fulaș — Bogdan Munteanu (proză) 10.04.16 
127 Paul Vinicius — Angelica Stan — George-Ștefan Niță (poezie) 08.05.16 
128 Sorin Gherguț — V. Leac (poezie) 15.05.16 
129 (în cadrul FIPB) Peg Boyers — Marius Aldea — Ivona Catană — Mircea Andrei Florea — Anastasia Gavrilovici — Alexandra M. Păun — Horia Șerban (poezie) 22.05.16 
130 Radu Niciporuc (proză) — Marko Pogačar (poezie) 29.05.16 
131 Livia Ștefan — Radu Nițescu — Alexandru Potcoavă (poezie) 05.06.16 
132 (în cadrul festivalului poezia e la bistrița 2016) Alex Văsieș (poezie) 16.06.16 

Sezonul XV (august-noiembrie 2016)

133 Angela Marinescu — Andreea Chiper — Codruța-Irina Corocea — Petruț Dinu — Bogdan Enache — Ioana Iacob — Alexandra Diana Malenda — Lavinia Nechifor — Mircea Răduță — Roxana Stan — Irina Temneanu (poezie) 27.08.16 
134 Alina Purcaru — Cătălina Matei — Nicoleta Nap (poezie) 03.09.16 
135 Luca Dinulescu (proză) — Ioan Șerbu (poezie) 11.09.16 
136 Rita Chirian — Vasile Mihalache (poezie) 18.09.16 
137 Radu Andriescu — Andrei Dósa (poezie) 02.10.16 
138 Josef Straka — Tara Skurtu (poezie) 09.10.16 
139 Florin Arpezeanu — Alina Naiu — Vlad A. Gheorghiu (poezie) 16.10.16 
140 in memoriam Andrei Bodiu — Alexandru Mușina (poezie) 23.10.16
141 Glen Calleja (poezie) 30.10.16
142 in memoriam Vasile Petre Fati (poezie) 06.11.16
143 Andrei Doboș — Sorin Despot — Ciprian Popescu — Erkut Tokman (poezie) 19.11.16
144 Gökçenur Ç. — Marin Mălaicu-Hondrari (poezie) 27.11.16

Sezonul XVI (februarie-iunie 2017)

145 Nora Iuga — Dan Mihuț — Radu Ștefănescu (poezie) 19.02.17
146 Ionel Ciupureanu — Elena Vlădăreanu (poezie) 26.02.17
147 Vlad Drăgoi — Marius-Iulian Stancu (poezie) 19.03.17
148 Judith Mészáros — Iris Nuțu (poezie) 02.04.17
149 Magda Cârneci — Ioana Geacăr — Alex Povarnă (poezie) 09.04.17
150 Radu Andriescu — Elekes & The SevenElevens (poezie & muzică) 23.04.17
151 Doina Ioanid — Andreea Chiper — Raluca Ialomițeanu (poezie) 07.05.17
152 Mircea Țuglea — Tudor Ganea (proză) 14.05.17
153 (în cadrul FIPB) Andrei Dósa — Mihók Tamás — Botond Fischer — Benji Horváth (poezie) 21.05.17
154 Dan Ciupureanu — Leonard Ancuța (proză) 28.05.17
155 Paul Verlaine / Octavian Soviany (poezie) 04.06.17
156 #Rezist! Poezia, o antologie de Cosmin Perța (poezie) 11.06.17