Cuprins:
* Portret: Iulian Fruntașu
* Poezie: Gérard de Nerval (în traducerea lui Octavian Soviany), Alejandra Pizarnik (traducere de Daniela Luca), Ioan Moldovan, Frank Bidart (traducere de Tiberiu Neacșu), Marius-Iulian Stancu, Theis Ørntoft (traducere de Daniela Ionescu), Teodora Coman, Davor Ivankovac (traducere de Goran Čolakhodžić), Amir Gilboa (traducere de Naum Lider), Radu Ștefănescu, Petr Borkovec (traducere de Mircea Dan Duță), W.S. Graham (traducere de Vlad Pojoga), Jackie Kay (traducere de Cătălina Stanislav), Alexandru Cosmescu, Dimitra Kotoula (traducere de Angela Bratsou), Livia Ștefan, Andreea Chiper, Grégoire Damon (traducere de Laurențiu Malomfălean), Kemenes Henriette (traducere de Mihók Tamás), Robert G. Elekes, Mioara Băluță, Arian Leka (traducere de Kopi Kyçyku), Risto Lazarov (traducere de Lidija Dimkovska și Ioana Ieronim).
* Manifest: Jure Detela, „Manifest ilegale” / „Manifestul underground” (traducere de Nicoleta Nap)
* Proză: Mathias Énard (fragment din romanul Vorbește-le despre bătălii, regi și elefanți, în traducerea lui Cristian Fulaș), Nichita Danilov (fragment din romanul Omul din eprubetă), Roberto Bolaño („Plaja”, în traducerea Manuelei Pârvulescu).
* Eseu: Adrienne Rich („Crezul unui sceptic pasionat”, în traducerea Anastasiei Gavrilovici), Nicolae Coande („Vasile Petre Fati – toată încurcătura asta cu libertatea”), Alex Ciorogar („Orfeu la Chișinău. De la avangarda fracturistă la postmodernismul clasicizant”), Vasile Mihalache („Trei morți ale Antigonei”).
* Cronici: Alexandra Turcu despre Non Stress Test (CDPL, 2016) de Elena Vlădăreanu; Anastasia Gavrilovici despre important e să te faci nevăzut (Tracus Arte, 2016) de Radu Ștefănescu; Emanuel Modoc despre Trado (Nemira, 2016) de Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad; Dan-Liviu Boeriu despre Mile End (Casa de Editură Max Blecher, 2016) de Ciprian Popescu; Ioana Zenaida Rotariu despre arta fricii (Charmides, 2016) de Ioan Es. Pop; Grațiela Benga despre Sisteme de fixare și prindere (Nemira, 2016) de Ștefania Mihalache; Claudiu Komartin despre A doua natură (Aius, 2017) de Silviu Gongonea.
* Reportaj: „Contează înțelesul pe care îl dai lumii tale” – Camelia Toma despre Maxim Dumitraș.
* Artă: Diana Marincu, „Being Iris Murdoch. Note pe marginea unei lucrări de Alex Mirutziu”
* Prezențe. Autori români în traduceri străine: Ioan Es. Pop, Un giorno ci svegliamo vivi. Ieud senza uscita e altre poeme (Valigie Rosse Edizioni, 2016); Constantin Acosmei, ce qui c'est passé (hochroth-Paris, 2016); Nora Iuga, The Hunchbacks' Bus (The Bitter Oleander Press, 2016); Octavian Soviany, La vida de Kostas Venetis (Ed. Dos Bigotes, 2016); Mihók Tamás, cuticulum vitae (Syllabux, 2017); Ioan Es. Pop, Адът без изход (Издателство за поезия ДА, 2016).
19
Până de curând, am împărtășit ideea larg răspândită că poezia franceză e de câteva decenii în moarte clinică. Căutările mele din ultimii 10-12 ani, rămase fără rezultate notabile, câteva incursiuni în faimoasa și dezolanta Marché de la Poésie de la Saint-Sulpice, la Târgul de Carte de la Paris și prin librăriile cu ștaif din Orașul Luminilor (atât de fanate astăzi, privite dintr-un unghi sever și lucid) îmi întăriseră această prejudecată. Aduc în apărarea mea numeroase texte (panegirice în toată regula) ale unor autori francezi notabili și mult mai avizaţi decât mine care vorbesc, nu de ieri, de azi, și nu fără o anumită insistenţă vecină cu masochismul, despre epuizarea acestui gen într-o cultură care i-a dat în secolul XV pe Villon și pe Charles d’Orléans, și în care poeţii Pleiadei smulgeau, acum aproape o jumătate de mileniu, Europa apuseană din Evul Mediu.
Și totuși, prin intermediul mult hulitului internet, am reușit să mă reorientez către ceea ce merită cercetat și citit, câteva site-uri și bloguri învăluite în obscuritate și anonimat confirmându-mi că, și în absenţa unei prezenţe publice scânteietoare și dincolo de orice evidenţă, poezia continuă și în spaţiul francez să producă lucruri demne de tot interesul. Recenta descoperire a lui Grégoire Damon și a grupului său, de găsit pe realpoetik.fr, mi-a dezvăluit o nouă faţă a poeziei franceze contemporane – tumultuoasă, reactivă, directă, rupând cu tradiţia, refuzând și banalitatea liricii de salon, și experimentul steril de limbaj, o poezie cu miză pe actualitate, pe existenţa concretă, pe fulminanţă. N-am citit de mult versuri scrise în franceză care să sune atât de vital și de intens, exprimând totodată o exigenţă critică, un refuz.
Și am înţeles (sau mi s-a reconfirmat) că nu e obligatoriu ca tot ce degajă energie și vigoare să fie neapărat vizibil și în luminile rampei. Și că, până și în vremuri în care e ocolită de editurile „importante”, acelea care „consacră” dar totuși se lamentează în legătură cu audienţa ei restrânsă, poezia – care ar fi „impopulară” și marginală – lucrează pe dedesubt, în reviste și grupări insulare, în cafenele și pe site-uri alternative.
Acolo se coagulează regiuni de refugiu și rezistenţă, care, oricât de ignorate ar fi de establishment, vin cu o energie capabilă să creeze rupturi, cu un sound în stare să spargă timpanele.
Iar „Poesis internaţional”, fiind de acum un hub al spaţiilor de refugiu poetic din lumea globalizată, îi primește cu entuziasm pe toţi cei care, precum Adrienne Rich, Alejandra Pizarnik, Jure Detela și ceilalţi excelenţi scriitori pe care îi puteţi citi în numărul 19, fac din scrisul lor o operă de rezistenţă și de abnegaţie încăpăţânată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu