douăsprezece versuri pentru îndepărtarea fricii,
douăsprezece secunde până la dispariția luminii
am văzut farurile camionului apropiindu-se dinspre
capătul sudic al podului am calculat
că până jos este timp
m-am răstit la grilajul alunecos am
izbit cu pumnul în placa netedă în care mă vedeam
numai vene și așchii de os între
mine și tine nimic spune drept îți mai pasă
m-am văzut ca pe-o
casă rece în care nu mai ai de ce să
te sprijini
și câinele a început iarăși să latre și m-am gândit că
dintre toți numai el.
2013; 2016
E frumos.
RăspundețiȘtergere