Copiii din Hammelin (5)

am fumat ca şerpii în toamna aia. peste drum de
târgul de vechituri, în cafeneaua micuţă din Karlsplatz în care
am tânjit
şi am râs
tu ai înhăţat un pachet de ţigări uitat pe masa
de lângă noi,
apoi le-am fumat cu poftă
şi-am râs
vorbind despre boală şi despre ruinele unor sinucideri
din care ieşeam cu capetele bandajate
râzând

şi clipa de atunci atârnă lângă mine în aer pot
să întind mâna şi s-o ating cineva
crăpase puţin o uşiţă
special pentru noi
cât să intre lumina cu
toţi fluturii ei cu râsul nostru contagios

şi totul a stat