Vineri, la Iași (în Cafeneaua Veche, de la ora 18), cu Radu Andriescu și Alexandru Potcoavă. Se va citi, vom vorbi despreu cărți Bogdan Crețu, Paul Mihalache și cu mine. Radu Nițescu, atașat la caravană pe ultima sută, se va exprima și el, vorba poetului, „cu o caldă responsabilitate”.
Radu Andriescu, Când nu mai e aer
(Casa de Editură Max Blecher, 2016)
Vârtej în cer
Foarte rar, în weekenduri
pe care le păstrează pentru ea, mama
Anei și a Marianei ascultă muzică.
Îi plac nebuniile de la marginea
muzicii. Își pune ochelari de catifea
pe ochi și ascultă, până vin
copilele. Așa s-au născut
multe galaxii și alte rotocoale
pline de lumină și formă. Sau nu. Ea crede,
în liniștea de sub catifea,
că așa s-au născut fetele ei frumoase,
Ana și Mariana. Cum hrănești seara
vârtejul din cer.
Cum rămâi bun.
Radu Andriescu
Alexandru Potcoavă, Într-o zi nu ne vom mai recunoaște
(Casa de Editură Max Blecher, 2016)
petre stoica
ca unei case bătrâne podul sub greutatea
porumbeilor morţi
găinaţul adunat ani de-a rândul se
prăbușește în camere scheletele cu
oase aeriene mai plutesc un timp
care nu interesează pe nimeni
simt cum în mine plămânii
se desfac ca două aripi violete de înger
când prind sub ele fumul ţigării
și zboară fără să știe una de alta
de înger când eu mă așez în fotoliu
și-mi văd de moarte și simt
Alexandru Potcoavă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu