Cezar Straton – Chanel, în lumea bărbaților
Acum 3 ore
miercuri, 17 februarie 2010
Încă un poem de Charles Simic
Motel cu gândaci
Spaimele mamei mele
Şi eu, proiecţionistul lor
Acţionând proiectorul.
O seară cu filme noir.
Scaunul electric e-acolo,
La fel şi poliţaii.
Fumez un trabuc ieftin
Şi joc poker cu un ucigaş plin de cicatrice
Şi cu o femeie cu voce gâjâită.
Ea bea gin dintr-o sticlă,
Îşi leagănă şoldurile pe ritmul radioului,
Are planuri de nuntă.
În zori, o pânză de umbre întrepătrunse
Aruncate de un ventilator de tavan.
Am găuri în ciorapi
Şi un şuierat astmatic
Când îngenunchez să mă rog.
Mai am şi o coadă lungă
Şi-arăt ca o maimuţă
Pentru că mint tot timpul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
"şi mă gândesc la mama şi tata
RăspundețiȘtergerecărora de versurile mele le pasă mult prea puţin,
dar care ţin la mine ca la ochii din cap şi ca la pământ.
Ca la ploaia ce-adapă-n april holdele de secară".
De ce-l asociez pe-acest Esenin cu versurile de la motelul cu gândaci? Pentru că o mamă ar suferi, citind acest articol al (con)damnării poetice universale. Dar ce bine că poeţii scriu şi traduc numai pentru alţi mincinoşi (auto)răsfăţaţi ca şi ei!
Dorina
fain poem
RăspundețiȘtergereMi-am permis să o "remixez".
RăspundețiȘtergereFumez un trabuc ieftin
O seară cu filme noir:
Spaimele mamei mele
Şi eu, proiecţionistul lor
Acţionând proiectorul
Şi joc poker cu un ucigaş plin de cicatrice
Şi cu o femeie cu voce gâjâită.
Ea bea gin dintr-o sticlă,
Îşi leagănă şoldurile pe ritmul radioului,
Are planuri de nuntă.
La fel şi poliţaii.
Am găuri în ciorapi,
Mai am şi o coadă lungă
Pentru că mint tot timpul.
Şi un şuierat astmatic
Şi-arăt ca o maimuţă.
În zori, o pânză de umbre întrepătrunse
Aruncate de un ventilator de tavan...
Când îngenunchez să mă rog
Scaunul electric e acolo.
Ce părere ai?
(D.j. Gringo)
ultima parte a poemului e intr-adevar foarte buna. spune atat de mult, simplu, ca orice mare poet
RăspundețiȘtergereDJ Gringo, dacă ţie îţi place, e suficient, pot eu să mă pun împotrivă?
RăspundețiȘtergere