vineri, 19 noiembrie 2010

Elegie

pentru Sorin


peste cerul acesta cineva o să tragă alt cer
cum tragi cearşaful peste un trup rece
în lumina unor ochi bătrâni
şi sătui

şi prin părul nostru, vom povesti, şi-a trecut mâna
într-o zi nebunia
şi nouă ne-au ars îngerul cu lampa de sudură

şi am stat mult timp la fereastră
şi ne-am făcut curaj să o spargem dar nu
mai ştiam dacă rămăsesem înăuntru sau înafară
iar privirea ni se fixase în gol
iar privirea nu mai putea dezgropa
nimic


(îmbătrâniserăm
şi doar întunericul ne mai ţinea minte)

6 comentarii:

  1. am scris un poem dar l-am pierdut. mai avem rezerve de ceruri. înainte. frig. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Sau cum spune Emily, iubita Emily:

    "Există un soare
    în care nu credem acum".

    RăspundețiȘtergere
  3. la naiba, acum nu-mi mai place poemul ăsta

    RăspundețiȘtergere