Poate să vină dragostea sau iarna atomică –
acum îmi e totuna.
Ştii bine că Prinţii Canceroşi au învelit în zdrenţe luna.
Cu braţul zgâriat ca o oglindă bătrână,
cu fruntea plecată,
cu picioare de pluş,
cu inima căzută-ntr-o rână,
mă îndrept către zi fără spaimă
şi fără speranţă. Pâş, pâş
prin camere pline de mirosul ei amărui (şi amintirea, o,
amintirea cafelei într-o dimineaţă ploioasă şi calmă).
Şi eu rămas aici, cu mâna înţepenită pe clanţă.
Luís de Camões: (Erros meus, má Fortuna, Amor ardente)
Acum 34 de minute
"Când cocoşii tăi vor cânta în zori
RăspundețiȘtergerePe geam te uită, eu sunt călător"...
...dar asta nu din lipsă de idei şi aplicare la text, ci aşa, dintr-un altfel de anonimat
http://www.youtube.com/watch?v=oB9DjDbyQ1c
RăspundețiȘtergeredormi.dormi mult. dormi tot timpul.
io as zice http://www.youtube.com/watch?v=ea8qsGDNZ6Q&feature=related
RăspundețiȘtergereBine scris: Clanta!
RăspundețiȘtergere(Ticu Lacatusu)
cu alte cuvinte, buy me with a coffee
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=0FC2DUFo-l4&feature=related
Câte "interpretări" ale acestui poem, atâtea drame.
RăspundețiȘtergereEvident, ale cunoaşterii.
Este cam ca în bancul acela despre asemănarea dintre un câine şi un inginer: amândoi au privirea foarte inteligentă, dar nici unul nu poate să se exprime.
Sigur că e o prostioară (doar sunt atâţia ingineri şi câini care se exprimă articulat, seducător, coooolll) dar e amuzant. Asta a fost şi intenţia, muncim-muncim, dar mai şi glumim, să mai destindem atmosfera, pornind de la premisa că toţi postatorii au o privire foarte inteligentă şi un grai foarte fluent, dacă e cazul.
Mie îmi plac aici, în poem, ataraxia, adiaforia şi francheţea.Cu economie de mijloace "poetice".
...
:) (în speranţa că acesta va fi un comentariu potrivit).
RăspundețiȘtergereÎntr-adevăr, e vorba şi de apeiron, şi de autarhie.
RăspundețiȘtergereOrice lucru este cu atât mai valoros, cu cât dă naştere la mai multe interpretări, cu cât îşi asociază (pentru că poartă sugestii) mai multe posibilităţi de a fi.
Asta intenţionam să spun, poate prea jucăuş, aşa, adresându-mă mai mult celui dintâi comentator care era tot eu.
...
...Verde-ursuz, verde-ursuz, vis de-albastru şi de-azur
RăspundețiȘtergereLa multi ani!
RăspundețiȘtergere"amintirea cafelei într-o dimineaţă ploioasă şi calmă"- faina imaginea asta! :)
RăspundețiȘtergere"Poate să vină dragostea sau iarna atomică –
RăspundețiȘtergereacum îmi e totuna[...]"
acum, da. dar poate maine, cine stie...contrastul dintre titlu si inceput m-a facut sa-mi tin respiratia. daca l-ai gandit inainte si l-ai manipulat expre, bravo tie. daca e inspiratie in forma bruta si l-ai lasat sa se desfasoare natural, bravo Ei...