Două poezii primăvăratice

fumul, visul, umbra

dați-mi doar blândețe şi gâdilituri,

acari încercați, vitejii mei,

să mă pot preface că nu ştiu ce îi aşteaptă

pe melcii-ăştia țăcăniți

care au zbughit-o din poienița poetului

glonț către calea ferată.

cât avânt tineresc, prieteni moi-lipicioşi,

în dimineața asta în care

fumul, visul şi umbra tot intră şi ies, indecise

dacă să stea sau să plece,

să-şi facă sălaş în mine

sau poate în cutia de pantofi,

printre frunzele neîncepute

de salată și de trifoi.

Cerasela de la Cambridge Leisure

când iese ea din Tesco, aranjându-și eșarfa
şi dresurile cu gesturi intraductibile –

o prințesă fără griji, toată numai volănaşe,

curele şi cârlionți

îmbăiați în moscul zilelor nelucrătoare.

soarbe dintr-un cappuccino şi face

botic de iepure: lasă puțin spuma să i se

odihnească pe buza de sus, în fluierăturile

unei găști de veverițe punkiste.

ca din întâmplare, bareta rochiței alunecă

uşor de pe umăr – şi imediat, cu

gesturi profesioniste, selfie-ul care-i

dă gata pe cei şapte Mr. Patel de la

car wash. pupicii studiați, expresia

lascivă-nvățată cândva la Pleşcoi: încă o capodoperă

halită pe loc de împărăția instagram.

so precious, Cerasela. so fucking special

soarele coboară încetișor, în câteva ore Bella* o să

țopăie tonifiată de la piscină

înspre parcarea din centru

pentru o smotoceală-antreu pe bancheta din spate a

Ferrari-ului fraților Cataldi.

dar asta va fi diseară, iar până diseară

mai sunt atâtea de făcut –

până când delfinii, o, delfinii

vor ieşi în treninguri impecabile,

zvelți și voluptuoși, de la sală.

* cei trei italieni pe care i-a cunoscut la bazin au găsit că-i singurul nume potrivit pentru ea