vineri, 31 ianuarie 2014

Câteva prelucrări după Ghilgameş, Epopeea lui



Ghilgameş a adus cu el coarnele bestiei, şi le-a atârnat
ca pe un trofeu,
apoi şi-au spălat mâinile
împreună în apele Eufratului,
şi împreună au plecat, umăr la umăr
să străbată străzile Urukului.
Oamenii din Uruk s-au strâns să-i vadă
i-au aclamat ca pe eroi.

Ghilgameş întreba sigur pe el:
Cine e cel mai curajos cine cel mai viteaz din
această cetate?
Desigur, Ghilgameş e cel mai curajos şi cel mai viteaz din
această cetate...

La palat, a dat o mare petrecere.
Înainte de ziuă, bărbaţii aţipiseră –
zăcea fiecare în culcuşul lui.
Şi Enkidu a adormit, şi a avut un vis
pe care, trezindu-se, i-l spuse tovarăşului său.

(tableta VI)




De îndată ce patroana barului l-a văzut, şi-a pus drug în uşă,
a închis lacătul, a zăvorât poarta din spate.
Auzind-o pe Siduri, Ghilgameş a trecut strada,
faţă sub pălărie, bărbie ridicată,
şi i-a spus
„De ce îţi pui drug în uşă,
de ce te-nchizi cu lacăt,
de ce zăvorăşti poarta din spate?
Ce ai văzut să te sperie aşa?
Dă-mi drumu-năuntru, altfel o să sparg lacătul
şi tot o să intru.”
Ghilgameş i-a spus ospătăriţei cuminţi
„Eu sunt Ghilgameş, sigur ai auzit de mine, eu i-am
făcut felul Gardianului
şi l-am ras la pe Humbaba din Pădurea de Cedri,
am omorât cu mâna mea lei,
l-am culcat pe taurul coborât din ceruri, şi l-am trimis
pe lumea de dincolo.”
Siduri îi răspunse:
„Dacă eşti adevăratul Ghilgameş care i-a făcut felul Gardianului,
care l-a ras pe Humbaba din Pădurea de Cedri,
care omora lei cu mâinile lui,
care l-a pus la pământ pe taurul coborât din ceruri
şi l-a omorât,
de ce ai obrajii supţi şi privirea asta distrusă?
De ce ai inima îndurerată şi eşti încercănat?
De ce duci atâta tristeţe cu tine?
De ce arăţi ca unul care vine de departe
şi trecerea anotimpurilor i s-a încrustat pe chip?"
Ghilgameş i-a răspuns:
„Cum să nu mă am obrazul supt şi faţa căzută?
Cum să nu fiu tulburat, cum să nu arăt ca un bezmetic?
Nu mai simt nimic.
Nu îmi mai pasă de nimic.
Cum să nu arăt ca unul care a fost plecat de mult în călătorie
viscolul şi arşiţa mi-au brăzdat faţa.”

(tableta X)




Nimeni nu poate să vadă,
nimeni nu poate să vadă faţa morţii,
nimeni nu poate să-i audă vocea,
şi totuşi ea seceră peste tot, sălbatic şi arbitrar.
Pentru câtă vreme construieşti o casă?
Pentru câtă vreme închei un contract?
Pentru câtă vreme poate ţine un lucru, să zicem o moştenire?
Pentru câtă vreme va fi răutate în ţinuturi?
De câte ori râul nu şi-a ieşit din matcă şi apoi s-a retras
şi viaţa licuriciului a durat doar o clipă.
Chipul care ar fi putut să înfrunte chipul soarelui
nu a existat niciodată.
Cât de mult se aseamănă cei ce dorm şi cei ce-au murit.
Dar imaginea morţii nu poate fi reprodusă.
Într-adevăr, eşti o fiinţă omenească nimic mai mult.
După ce Enlil a rostit cuvântul,
Anunakii, zeii cei mari, s-au adunat laolaltă.
Împreună au hotărât destinul meu şi al tău.
Ei au inventat moartea pentru că tot ei au creat viaţa,
dar au făcut în aşa fel încât ziua morţii noastre
să nu poată fi aflată din timp.

(tableta X)

5 comentarii:

  1. "Epopeea lui Ghilgameş" a fost încă de când am început să o studiez prima dată una dintre preferatele mele. Aceste câteva prelucrări ale acesteia sunt foarte reuşite.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cu plăcere! Şi pentru că faci nişte lucruri minunate aici pe blog şi nu numai, îţi doresc mult succes şi putere de muncă în continuare!

    RăspundețiȘtergere
  3. Fragment din epopeea lui LIM

    următoarea tabletă nu poate fi cu certitudine atribuită lui LIM
    se poate bănui că unul dintre studenţi şi-a plagiat maestrul
    LIM este în Spania la cules de căpşuni fapt nefiresc pentru un semizeu



    mare e Domnul şi mari sînt înfăptuirile sale
    el a lăsat pe pămînt Spania cea bogată cu minunatele plantaţii de arbori exotici
    iată din căpşunii aceştia ne trăim zilele
    noi cei ce căutăm fericirea
    două mii de kilometri de mers
    şi iară de două ori cîte două mii de kilometri în brînci
    într-un an de muncă
    euro peste euro am strîns
    cărămidă peste cărămidă
    şi vila de la ţară e aproape gata
    minunate fotografiile de pe facebook
    cu pruncii lăfăindu-se printre materialele de construcţii
    tapetul din dormitor pe care soţia l-a ales cu grijă
    să ne fascineze serile cînd împreună vom urmări pe ecranul de 102 cm emisiunile distractive
    minunate carpetele din sufragerie
    dar cu adevărat încîntătoare lada frigorifică
    de 500 de cm cubi
    ce bine va şedea acolo Ghiţă de Crăciun
    cînd pentru o săptămînă vom fi împreună
    o familie mare şi fericită
    lăudat fie Domnul care a dat muritorilor gîndul cel bun
    şi au construit şosele de mare viteză
    şi autoturisme de mare viteză
    şi a lăsat omului puterea de a stăpîni peste toate
    lăudat fie Domnul care a împărţit talanţi oamenilor
    pentru ca aceştia să-i înmulţească într-un chip atît de plăcut
    iată în seara aceasta voi apleca genunchii aici în camera pe care o împart cu cei trei tovarăşi
    pe covoraşul acesta plin de noroi
    şi abia după ce voi înălţa ruga
    voi deschide sticla de rachiu
    primită de la gugulanul din Caransebeş

    RăspundețiȘtergere