N-aş fi crezut că pot aduce bucurie, imagini cu fiinţe din şi la-la-la puşcărie. "Adevărul dintr-o emoţie". Până la urmă, toţi trişăm cu viaţa. Unii tocmai prin emoţii ce frizează fărădelegea.
Filmul e... Și altceva nu poate trece neobservat: să fie doar o coincidență faptul că te-ai frizat astfel sau totul s-a întâmplat la penitenciar ca să fii-vorba ceea-în rând "cu băieții"?
Am revazut filmuletul si cred ca e inca foarte devreme (din corectitudine fata de aceia la care e prea tirziu vine expresia) să te faci actor, Claudiu. Afirm cu toată responsabilitatea atrasă de magnetismul imaginilor. Chiar e nevoie.
Claudiu Komartin (n. 1983, București) a publicat Păpușarul și alte insomnii (2003, 2007), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009, 2010), cobalt (2013), Dezmembrați (2015, semnat cu heteronimul Adriana Carrasco), antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme 2010-2017 (2017, 2018), Autoportret în flama de sudură (2021, 2023), antologia 17 poeme de dragoste și un pantoum imperfect (2022) și Inoculare (2022). În 2012, Edition Korrespondenzen din Viena i-a publicat antologia bilingvă Und wir werden die Maschinen für uns weinen lassen, în 2015 i-au apărut volumele Vrpce potaman za balu mesa (Treći Trg, Belgrad) și Bir Garip Roman (Yitik Ülke Yayınları, Istanbul), iar cobalt a apărut în bulgară (Издателство за поезия ДА, Sofia, 2017) și în polonă (Biuro Literackie, Kołobrzeg, 2022). Din 2009, organizează seria de întâlniri și lecturi publice „Institutul Blecher”, din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher, iar din 2022 redactor-șef adjunct al lunarului „Tomis”. A fost vicepreședintele PEN România (2019-2023).
e misto
RăspundețiȘtergeresi cred ca ti-a prins bine si tie
Mi-a placut mult cum este filmat. Felicitari Anei Toma si echipei care a fost acolo "in vizita".
RăspundețiȘtergereN-aş fi crezut că pot aduce bucurie, imagini cu fiinţe din şi la-la-la puşcărie.
RăspundețiȘtergere"Adevărul dintr-o emoţie".
Până la urmă, toţi trişăm cu viaţa. Unii tocmai prin emoţii ce frizează fărădelegea.
Filmul e...
RăspundețiȘtergereȘi altceva nu poate trece neobservat: să fie doar o coincidență faptul că te-ai frizat astfel sau totul s-a întâmplat la penitenciar ca să fii-vorba ceea-în rând "cu băieții"?
Grigorenko
wow!!!
RăspundețiȘtergeremi-a plăcut. mi-a plăcut mult ideea.
şi (cred) că mi-ai dat o bună sugestie..
Am revazut filmuletul si cred ca e inca foarte devreme (din corectitudine fata de aceia la care e prea tirziu vine expresia) să te faci actor, Claudiu. Afirm cu toată responsabilitatea atrasă de magnetismul imaginilor. Chiar e nevoie.
RăspundețiȘtergerebravos, claudiu, mi-a plăcut. cum faci tu treabă bună...! :)
RăspundețiȘtergere