Centenarul Ernesto Cardenal, la Institutul Cervantes din București

Vineri, 25 aprilie, de la ora 18, la Institutul Cervantes (Bd. Regina Elisabeta 38), vom urmări un documentar despre personalitatea poetului, preotului și revoluționarului nicaraguan Ernesto Cardenal (despre care am scris, cu ocazia apariției, în 2019, a antologiei Noua ecologie și alte poeme militante), vom vorbi despre Cardenal și vom citi din poezia sa, găzduiți de Alina Cantacuzino și de directorul Institutului, Abel Murcia Soriano.

Institutul Blecher, ediția 314

 

Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică 13 aprilie, de la ora 18.30, în Hidden – The Social Space (Str. Doamna Chiajna 26, București), la întâlnirea cu Adela Greceanu și Irina Francisca Ion. În cadrul întâlnirii va avea loc lansarea volumului de poezie orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului (Casa de Editură Max Blecher, 2025) de Irina Francisca Ion.

Adela Greceanu (n. 1975, Sibiu) este poetă, prozatoare și jurnalistă de radio. A publicat volumele de poezie Titlul volumului meu, care mă preocupă atât de mult... (1997), Domnișoara Cvasi (2001), Înţelegerea drept în inimă (2004), Și cuvintele sînt o provincie (2014) și antologia Șuruburi, șaibe, cuie, piulițe. Poeme alese 1997-2014 (2021), romanul Mireasa cu șosete roșii (2008) și Povestea lui Vasile Alecsandri (2018). 

Irina Francisca Ion (n. 1998, Caracal) a absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, coordonează Cenaclul și Laboratoarele „Visceral” și a publicat poezie în antologia Vederi (2024), debutând în volum cu orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului (2025).

Moderator: Claudiu Komartin

Performance în Zadar

 

Mâine, sâmbătă 12 aprilie, de la ora 20, performance de poezie & muzică sub titlul „partea plină a sertarului”, în Zadar (str. Mircea Vulcănescu 23, București). Voi fi alături de Florin Dumitrescu, Anca Chimoiu, Șerban Mihalache și Miruna Romanciuc, acompaniați de OBEAH & Sound of Art to Come.

Irina Francisca Ion, „orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului”

Irina Francisca Ion, orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului

Casa de Editură Max Blecher, 2025

Colecția „Opera prima”

„Când ne lipim la loc e mereu un punct lipsă / prin care trece lumina”, scrie undeva Irina Francisca Ion, remixându-i simultan pe Rumi & pe Leonard Cohen. Ca și ei, e convinsă că lumina intră în noi prin spărturi – pe care le vindecă. E extraordinară forța gravitațională a poeziei ei, în care intră literalmente totul: de la comunitatea mare la comunitatea familiei (tatăl, mama, bunicii – „nu-i poți salva pe niciunul”, acuză ea furioasă poezia; dar acuza subîntinde convingerea că poezia poate & trebuie să salveze – și își ratează misiunea atunci când nu poate salva). Irina Francisca Ion vine deopotrivă din marea poezie a familiei (de la Aglaia Veteranyi la Cristian Popescu) & din marea poezie socială (de la Mariana Marin la Elena Vlădăreanu). Pentru ea, poezia înseamnă comunitate. Construcție de comunități – și salvare de comunități. Orașe mici – pe care gravitația poeziei le trece prin inima limbajului. Și le salvează, unul câte unul. Și ne salvează. (Radu Vancu)

Stratificarea din volumul Irinei Francisca Ion presupune o deconstrucție și reconstrucție a unei lumi marginale pe care poeta o reformulează în termeni proprii. Limbajul puternic referențial așază cu precizie cititorul într-un muzeu afectiv al obiectelor și imaginilor – colecție cu amprente ale unei memorii colective, reflectate în dezvăluirea traumei transgeneraționale. Împărtășit senzorial și afectiv prin amalgamarea imaginilor scurte și concentrate ca niște șocuri electrice, imaginarul poetic nu se limitează doar la vizual, miza fiind descoperirea experimentală a unei realități care se organizează în formule precis controlate. Jocul pe care îl propune poeta debutantă este unul cât se poate de serios – de o precizie matematică – fără a lăsa loc echivocului. (Andreea Roxana Ghiță)