Mihók Tamás nu este, cum am auzit pe cineva spunând, un caz în poezia românească de azi. Împreună cu Andrei Dósa și Robert G. Elekes, Mihók a reușit, după 2010, să șteargă niște linii de demarcație aparent inevitabile: faptul că acești tineri autori născuți după 1985 scriu poezie în românește, care nu e limba lor natală – fiind oricând recomandabili printre protagoniștii literaturii celei mai noi –, contrazice un set de prejudecăți culturale cu rădăcini ce coboară în premodernitate. Relația complicată dintre români și maghiari, impresia autoindusă a unei incomunicabilități între cele două culturi vecine, absența numitorului comun, lipsa ostentativă de interes, nenumăratele contracții socio-istorice dintre popoarele statornicite în Ardeal au închis de-a lungul vremii prea multe porți. Este o pierdere ce se cere de multă vreme reparată, iar într-un viitor eliberat de meschinăria rivalităților etnice, de parada goală și atât de inutilă a naționalismelor, de afirmarea propriei identități în pofida celuilalt, deficitul de respect și desconsiderarea reciprocă vor părea nu doar absurde, ci și extrem de contraproductive. Până atunci, un rol important în întreținerea acestor punți îl au poeții. Că Dósa a tradus anul trecut o antologie a tinerilor poeți maghiari din Transilvania, că Mihók a transpus în maghiară volume de Constantin Virgil Bănescu și Radu Vancu (Zidul de mătase, respectiv Frânghia înflorită), iar acum pregătește o antologie de poezie tânără românească în curs de apariție la Budapesta sunt evenimente greu de neglijat. Mai mult, cuticular, la care am lucrat ca editor împreună cu Tamás cam opt-nouă luni, și astfel am văzut-o trecând prin tot felul de transformări și de reașezări tectonice, a apărut mai întâi în Ungaria, sub titlul cuticulum vitae. Dacă nu greșesc, de la Sándor Kányádi, poet bilingv cunoscut ca un important nume al poeziei maghiare postbelice, nu am prea mai avut exemple similare. Dar iată-l acum pe orădeanul Mihók Tamás, un poet energic și mobil, ale cărui calități încep să se dezvăluie cu claritate în cuticular.
Mihók Tamás, cuticular
Casa de Editură Max Blecher, 2017
colecția „Plantații”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu