Dinosauria, Noi (Charles Bukowski)

(primul răspuns la provocarea lansată acum 8 zile)

Așa ne-am născut

Aici

Unde fețele de cretă zâmbesc

Unde Doamna Moarte râde

Unde lifturile se strică

Unde peisajele politice se dizolvă

Unde hamalii din marile magazine au diplomă de licență

Unde peștii grași vomită prada grasă

Unde soarele e acoperit

Noi

Așa ne-am născut

Aici

Aici, în mijlocul războaielor nebune ale pedanților

Aici, între geamurile sparte ale unei fabrici de vacuum

Aici, în baruri unde oamenii nu mai vorbesc unii cu ceilalți

Aici, în mijlocul bătăilor care se termină cu focuri de armă și lovituri de cuțit

Aici ne-am născut

În spitale atât de scumpe că e mai ieftin să mori

În mijlocul avocaților care cer atât de mulți bani că-i mai ieftin să pledezi vinovat

Într-o țară unde închisorile sunt pline și ospiciile s-au închis

Într-un loc unde masele fac glorii din imbecili

Aici ne-am născut

Rătăcind, respirând în aerul ăsta

Murind din cauza asta

Amuțiți din cauza asta

Castrați

Corupți

Deprivați

Din cauza asta

Prostiți de asta

Folosiți de asta

Scoși din sărite de asta

Alienați și îmbolnăviți de asta

Ferocizați

Dezumanizați

De asta

Inima e înnegrită

Degetele caută gâtul

Pistolul

Cuțitul

Bomba

Degetele caută înspre un zeu întors

Degetele caută sticla

Pilula

Praful

Ne-am născut sub semnul apăsător al distrugerii

Ne-am născut sub o administrație cu un credit pe 60 de ani

Care în curând n-o să poată plăti nici măcar dobânda

Și băncile or să ardă

Banii n-or să fie de niciun folos

Pe străzi or să fie crime fățișe și nepedepsite

Or să fie arme și mulțimi frenetice

Pământurile n-or să fie de niciun folos

Hrana o să fie o răsplată din ce în ce mai subțire

Dominația nucleară o să fie în mâinile celor mulți

Exploziile or să zguduie fără încetare pământul

Oamenii automatizați sub radiații or să se urmărească unii pe ceilalți

Bogații și cei aleși or să privească totul de pe platforme spațiale

Infernul lui Dante o să pară o joacă de copii

Soarele n-o să mai fie văzut și noaptea n-o să ajungă niciodată la capăt

Copacii or să moară

Toată vegetația o să moară 

Oamenii automatizați or să înghită carnea oamenilor automatizați

Marea o să fie otrăvită

Lacurile și răurile or să dispară

Ploaia o să fie aurul cel nou

Corpurile putrezite ale oamenilor și ale animalelor or să duhnească în vântul negru

Ultimii supraviețuitori or să fie doborâți de boli necunoscute și dezgustătoare

Iar platformele spațiale or să fie distruse de uzură

De epuizarea rezervelor

Efectul firesc al colapsului general

Iar atunci din asta se va naște

Cea mai frumoasă liniște auzită vreodată.

Soarele încă ascuns

În așteptarea vârstei viitoare.

în românește de Rita Chirian și Vlad Pojoga

Charles Bukowski by Mark Hanauer