Paul van Ostaijen, „Semnalul”

Penultima carte apărută anul acesta la Casa de Editură Max Blecher este Semnalul lui Paul van Ostaijen (1896-1928) și iese la o sută de ani de la apariția ei, o dată istorică pentru poezia neerlandofonă. Ediția este bilingvă, traducerea în românește aparținându-le lui Doina Ioanid și Jan H. Mysjkin, și-i însoțită de o prefață utilă și pasionantă semnată de Mysjkin.

A patra ediție a Premiilor „Matei Brâncoveanu”

Anul trecut pe vremea asta, luam pentru „Maeștrii unei arte muribunde” un premiu despre care doar auzisem, deși era la a treia ediție: „Matei Brâncoveanu”. M-au entuziasmat calitatea premiaților de la celelalte categorii și faptul că evenimentul e susținut de privat (Fundația Alexandrion, condusă de Nawaf Salameh), ceea ce-n România se-ntâmplă atât de rar (a se citi: mai deloc). Premiile decernate aseară arată la fel de bine, și cred că e de ajuns să-i menționez pe Teodor Dună, premiat la secțiunea Literatură pentru al cincilea său volum de poezie, kirilă, Gabriel Bebeșelea (dirijor deja faimos la numai treizeci și unu de ani), actrița Silvana Mihai sau arhitecta Ilinca Păun Constantinescu. Dacă ar fi cinci astfel de inițiative în România noastră plină de corporații și firme prospere care sparg bani în idioțenii strigătoare la cer, cultura română ar sta ceva mai bine și nu ar mai da impresia asta de pauperitate și subnutriție cronică.

Festivalul de poezie subversivă reSet

Liga Literară din România, în parteneriat cu revista „Poesis internațional” și Clubul de lectură Institutul Blecher, vă invită la ediția-pilot a Festivalului de poezie subversivă reSet. Sâmbătă, 15 decembrie, de la ora 15, la Biblioteca Națională a României (Bd. Unirii, nr. 22, București), vor citi douăzeci de poeți contemporani, de la proaspătul octogenar Constantin Abăluță (autor, în 2018, al volumului Mai sincer ca Himalaya. poeme politice) și veteranii optzeciști Florin Iaru și Octavian Soviany, până la tinerii poeți Miruna Vlada, Răzvan Andrei și Anastasia Gavrilovici. Partener media: Radio Guerrilla.

Lansare Robert Elekes + Ioan Șerbu la Brașov

Mâine, vineri 7 decembrie, a doua prezentare/ lansare, tot în tandem (la fel ca la București pe 18 noiembrie), a cărților celor noi semnate de Robert Gabriel Elekes, o dronă care să mă vrea în sfârșit doar pe mine, și Ioan Șerbu, krav maga. De la ora 19, în Visssual, pe Str. Fabricii (lângă Kaufland-ul de pe Avram Iancu). O să vin și cu exemplare din cel mai recent număr al revistei „Poesis internațional” (în care au semnat trei brașoveni) pentru cei interesați.

Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine

         E în tipar de câteva zile și sper să pun mâna pe ea în cel mult o săptămână. O carte la care am lucrat mult, firește că nu încontinuu, ba cu pauze uneori uriașe. Prefața (dincolo de antologia propriu-zisă, în care îmi asum niște pariuri, această introducere substanțială era în capul meu, și continui să cred că reprezintă o miză foarte importantă a proiectului) a fost scrisă într-o săptămână, dar pot spune că m-am pregătit pentru ea câțiva ani, citind, cred, cam toate cărțile despre generația războiului (sau care aveau măcar atingere cu autori, episoade, lucruri relevante pentru căutarea mea), plus familiarizarea cu câteva colecții de reviste și alte tipărituri mai rare – nu mai făcusem asta cu atâta migală până acum.
          Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine, subintitulată Poeți ai generației războiului e, nu am nici un dubiu, o apariție importantă. Pe lângă studiul cu care se deschide, un text documentat și util prin intermediul căruia oricine-i interesat se poate familiariza cu subiectul și intra în atmosfera și problemele epocii care m-a interesat, cartea cuprinde selecții din douăzeci de poeți născuți între 1916 și 1925 (cel mai mare este poetul-matelot George Dan, mezinul e prietenul său Marcel Gafton, care debutează în volum de-abia în 1972), cei mai mulți fiind însă născuți între 1919-1920 (Constant Tonegaru, Mihnea Gheorghiu, respectiv Geo Dumitrescu) și 1923-1924 (Ion Caraion, Mircea Popovici, Mihail Crama, respectiv Ben. Corlaciu, Alexandru Lungu sau Iordan Chimet).
          Pe lângă aceștia deja menționați, poeți pe care i-am mai introdus în Sârmă ghimpată. Când focurile... sunt: Dimitrie Stelaru (cu poeziile căruia se deschide antologia propriu-zisă), Sergiu Filerot, C.T. Lituon, Ioan Cutova, Margareta Dorian, Victor Torynopol, Radu Teculescu, Elena Diaconu și Ovidiu Râureanu. E un echipaj variat, care arată însă și o anumită varietate de stiluri și explorări poietice, dincolo de direcțiile principale ale generației, cel mai clar conturate în jurul grupării Albatros și al celei (despre care se vorbește și se scrie, inexplicabil pentru mine, mult mai puțin) strânse laolaltă de Vladimir Streinu (care prin revista „Kalende”, cenaclul pe care îl ținea și sprijinul constant & concret de-a lungul celor mai grei ani ai deceniului – de fapt până se strică totul, regele abdică, iar comuniștii preiau complet puterea –, a jucat un rol foarte important pentru o bună parte dintre poeții pe care i-am prins în această „poză de grup”).
         Antologia e împărțită în două secțiuni. Prima, Sârmă ghimpată, conține selecții ceva mai zdravene (de câte douăsprezece-paisprezece pagini): zece poeți pe care îi consider esențiali pentru poezia acestei generații (sau promoții, sau desant). Desigur că planetele cele mai mari ale acestui sistem solar sunt Stelaru, Tonegaru, Dumitrescu și Caraion, însă pe lângă ei sunt prezențe extrem de speciale, planetoizi și sateliți pentru ale căror cărți de tinerețe am de ani buni o slăbiciune (ca Mircea Popovici, cu Izobare, Alexandru Lungu cu Ora 25 sau Ben. Corlaciu, cu Arhipelag și îndeosebi Manifest liric). O miză importantă a acestei prime părți este readucerea în actualitate a doi poeți complet uitați, cu stiluri, temperamente și destinuri complet diferite. Primul este Sergiu Filerot (1921-1989), care a apucat totuși să publice după 1980 cărțile recapitulative Vitrină secol XX (1982) și Reîntâlniri (1985), iar al doilea – C.T. Lituon (1922-1948), ale cărui versuri au fost pentru prima dată adunate într-o carte de-abia în 2003, însă fără niciun ecou. Sunt sigur că cele șase poezii selectate din ceea ce a lăsat tânărul Lituon vor fi descoperite cu uluială de unii cititori.
          A doua parte a antologiei e mai eteroclită și cuprinde autori pe care i-am vrut aici pentru a sugera (de fapt, pentru ca textele lor să sugereze) către ce s-ar fi putut îndrepta poezia noastră de după 1947 dacă societatea românească nu ar fi suferit, mai bine de un deceniu, comoția proletcultistă. Când focurile se vor stinge printre ruine conține doar cincisprezece poezii scrise de zece poeți puțin sau deloc cunoscuți (cred că în special poveștile poetelor Margareta Dorian și Elena Diaconu vor interesa și vor impresiona, vorbind destul de clar și despre altfel de dezechilibre ale epocii pe care am dat zoom în această carte). Se găsește aici și minunatul scriitor Iordan Chimet, ale cărui poezii scrise pe la mijlocul anilor '40 au apărut pentru prima oară neciuntite de nicio Cenzură de-abia la sfârșitul secolului XX (titlul acestei a doua secțiuni e dat de un vers de-al său).
          În tot, șaptezeci și cinci de poeme culese din douăzeci și trei de volume (plus alte câteva care au rămas în reviste sau arhive ale vremii) însoțite de un aparat critic serios și de prezentări scrise cu empatie și cu dorința de a-i aduce pe acești tineri lipsiți de noroc în fața unui public format, șaptezeci și cinci de ani mai târziu, din generația nepoților și din cea a strănepoților lor. O carte însoțită de aproape patruzeci de fotografii care-s uneori de-a dreptul hipnotizante și poartă semnătura lui Andrei Păcuraru – lucrurile s-au potrivit ideal și în privința asta. O carte în care cred și care sunt sigur că va avea, la fel ca celelalte două antologii pe care le-am publicat în „Cartier de colecție” în 2016, respectiv 2017, o răspândire și o receptare foarte bune. Cei douăzeci de poeți republicați în ea le merită pe deplin.

Două lansări la „FRAHT”-ul Rodicăi Draghincescu

Marți, 27 noiembrie, de la ora 17, la Muzeul Național al Literaturii Române din Str. Nicolae Crețulescu, nr. 8 (sala Perpessicius). Vor vorbi în afară de mine, ca editor al cărții, Bogdan Ghiu și Anastasia Gavrilovici.

Joi, de ziua Rodicăi, lansăm FRAHT la Timișoara. Vorbesc despre carte, ca despre un eveniment literar al poeziei noastre din 2018, Simona Constantinovici, Marcel Tolcea, Robert Șerban și subsemnatu, în cadrul unei întâlniri moderate de Tudor Crețu. Se va-ntâmpla în Aula Bibliotecii Centrale Universitare a Universității de Vest (str. Vasile Pârvan, nr. 4A).

Ioana Vintilă, „Păsări în furtuna de nisip” și Institutul Blecher, ediția 191

După cum am anunțat pe 24 octombrie, volumul câștigător al ediției din 2018 a Concursului de debut Max Blecher îi aparține Ioanei Vintilă. Ea este cel mai tânăr poet publicat de Casa de Editură Max Blecher în cei opt ani și ceva de când am deschis șandramaua: Păsări în furtuna de nisip este al 15-lea debut și cea de-a 85-a carte scoasă de noi în această perioadă (nu pun la socoteală cele 10 volume ale revistei Poesis internațional, seria a doua).
Cartea Ioanei Vintilă e recomandată pe ultima copertă de doi excelenți scriitori ai generației 2000, Radu Vancu și Rita Chirian, care au avut, fiecare în felul său, o contribuție la formarea ei în cercul din jurul grupării „Zona nouă”, de unde au mai ieșit în ultimii șase ani Anatol Grosu (epistola din filipeni, Casa de Editură Max Blecher, 2012), Krista Szöcs (cu genunchii la gură, Charmides, 2013), Ioan Șerbu (Lego, Tracus Arte, 2014), Ana Donțu (Cadrul 25, Casa de Editură Max Blecher, 2015), Andrei C. Șerban (Coregrafii, Charmides, 2015), Sînziana Șipoș (Somnul din conducte, Charmides, 2016) și Savu Popa (Ipostaze, Paralela 45, 2017).
Ioana va veni de la Cluj, unde studiază Biotehnologie la „Babeș-Bolyai”, pentru lansarea cărții ei, din care va citi alături de Rodica Draghincescu (ce revine, așa cum mai scris, după optsprezece ani cu FRAHT), duminică de la ora 19, la ediția 191, ultima din 2018, a clubului de lectură Institutul Blecher.

Ioana Vintilă, Păsări în furtuna de nisip

Casa de Editură Max Blecher, 2018

Colecția „Opera Prima”

Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică, 25 noiembrie 2018, de la ora 19, în localul-librărie Tramvaiul 26 (strada Cercului nr. 6, sect. 2, București), la întâlnirea cu poetele Rodica Draghincescu și Ioana Vintilă, care vor citi din volumele lor, FRAHT, respectiv Păsări în furtuna de nisip. În cadrul întâlnirii va avea loc și prezentarea numărului 22 (2/2018) al revistei Poesis internațional.

Rodica Draghincescu (n. 1962, Buziaș) debutează în 1993, cu volumul de versuri Aproape cald, urmat până la sfârșitul deceniului de fiecare avem sub pat niște fotografii de care ne este rușine (1995), Obiect de lux ascuțit pe ambele părți (1997), Ah! (antologie, 1998) și EU-genía (2000), care o fixează ca pe unul dintre cei mai percutanți autori ai generației 90. A mai publicat romanele: Distanța dintre un bărbat îmbrăcat și o femeie așa cum E (1996) și Craun (1999), Zâna dracilor [jurnalul care își omoară cititorii] (2009), precum și Tangouri pe trambulină, Yes-euri (1999). Emigrează în Franța, unde îi apar volume de poezie: La poussière du soir (2001), Fauve en liberté (2003),  La lune n’est pas un simple mouchoir (2003), Ra(ts) (2012), Rienne (2015), romane, eseuri și interviuri cu personalități ale literaturii europene. Are șase cărți apărute în Germania și un volum de poezie, A Sharp Double-Edged Luxury Object (2014), editat în Statele Unite. A fondat în 2010 revista internațională online Levure littéraire. Revine în literatura română cu FRAHT (Casa de Editură Max Blecher, 2018).

Ioana Vintilă (n. 1997, Sibiu) a fost mezina grupului „Zona nouă” de la Sibiu și a citit la ediția 75, din 18 mai 2013, a Institutului Blecher. În 2016 a reprezentat România, ajungând în finala PEN International New Voices Award. În prezent studiază Biotehnologie în cadrul Facultății de Biologie și Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca. În toamna anului 2018 a câștigat cea de-a opta ediție a Concursului de debut „Max Blecher”, și astfel i-a apărut volumul Păsări în furtuna de nisip (Casa de Editură Max Blecher, 2018).

Moderator: Claudiu Komartin