vineri, 20 martie 2015

Poezia în 2014. Adela Greceanu


Adela Greceanu, Și cuvintele sînt o provincie
(Cartea Românească, 2014)

După trei volume de poezie publicate între 1997 și 2004, Adela Greceanu revine cu una dintre cele mai bune cărți ale anului 2014, Și cuvintele sînt o provincie, după ce între timp a mai publicat romanul Mireasa cu șosete roșii (2008), iar o proză scurtă i-a fost inclusă în antologia Skrapliv, apărută în Suedia în 2013. Și cuvintele sînt o provincie are o calitate pe care o au toate volumele de poezie anterioare ale Adelei – este coerentă (adică are unitate de ton și o stilistică inconfundabilă), așa încât poate fi citită de la un capăt la altul nu ca o colecție de poeme, ci ca un parcurs firesc prin mai multe stadii și experiențe de autocunoaștere. O carte în care se dezvăluie o feminitate așezată și introspectivă, întotdeauna atentă la vibrațiile lumii exterioare, la alteritate și la viața secretă a cuvintelor, într-o poezie tranzitivă, firească, plină de farmec.


Gîscă

Și cuvintele sînt o provincie
vizavi de sensurile pline de viață de sub ele,
sensuri nebănuite acolo, deasupra.
Însă
tartină, cvasinecunoscută și a gestiona o relație
sînt cuvinte rostite cu atîta putere,
încît au smuls de sub ele
un sens care le-a făcut sinonime.
Pentru mine doar, ce-i drept.
Și-n clipa-n care
sensul nebănuit
s-a desprins din colcăiala de sensuri
de sub cuvintele astea
și a urcat în ele atingându-și ținta
din plin,
adică pe mine,
tartină, cvasinecunoscută și a gestiona o relație
au încetat să mai fie o provincie.
Spre deosebire de cuvîntul „gîscă”.
Ești o gîscă,
mi-a spus de mult un bărbat,
aveam vreo nouăsprezece ani.
Dar cuvîntul lui,
„gîscă”,
n-a ajuns la mine,
cum nici bărbatul acela.
Ca și cum nu existau.
Nici el
și nici cuvîntul lui, „gîscă”.
Nici măcar ca un provincial în provincie.

Un comentariu:

  1. ce chestie, acum 4 zile am rasfoit aceasta carte intr-o librarie. si azi ma hotarasem sa o cumpar, pana sa-ti citesc recenzia cartii.

    RăspundețiȘtergere