Casa de Editură Max Blecher, cu care vă bat la cap adesea pe aceia care-mi sunteți prieteni aici și nu numai, a intrat în octombrie 2020 în cel de-al unsprezecelea an de viață. Editura a publicat în deceniul trecut peste o sută de cărți, iar structura ei organizatorică e aceeași de la început: Ana Toma pe partea grafică, iar eu responsabil cu cele editoriale. În rest, de la corectură până la poștă, coletărie, proiecte, inevitabilele acte & hârțoage oficiale, noi ne ocupăm de toate (mai ales Ana, că doar nu e degeaba directoarea antreprizei).
Câțiva apropiați și oameni devotați care țin la ceea ce facem ne-au mai ajutat de-a lungul vremii cu diferite chestiuni punctuale, îi numesc aici în primul rând pe Victor Potra, Paul Burcia, Sorana Greucean, Ioana Tomșa. Dar n-au fost numai ei. Din păcate nu am putut extinde editura la un colectiv, așa cum ne-am fi dorit, din banale considerente financiare: Casa de Editură Max Blecher nefiind o afacere, nu aveam cum să angrenăm în proiect și alți oameni cărora, dincolo de satisfacțiile imponderabile de a publica poezie, de a lucra cu artiști și de a rămâne în conturul creativității și al scăpărărilor de originalitate și ebuliție lăuntrică, trebuie să mai câștige și banii necesari pentru a-și duce existența.
2020 nu a fost chiar așa de nenorocit în cele din urmă, dar cred că în 2021, deși toate vor fi mai departe date peste cap, vom reuși să ne întoarcem la ritmul anterior pandemiei – în ultimii cinci ani dinainte de tăietura care este 2020 am publicat câte 9, 13, 13, 11, respectiv 12 cărți. Poate că în 2021 vom reuși să edităm din nou în jur de 10. Cu ajutorul celor care ne urmăresc, sprijină și citesc volumele pe care le scoatem, sunt sigur că o vom putea face.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu