O
boare de nebunie în aer, cu un semiton mai jos
de progresiva
sălbăticire a speciei
atârnă iar nesperanța.
Idolatria numerică a
venit și n-are de gând să se mai
dea dusă; i se vor
înălța temple,
altare de siliciu
vegheate de ciber-arhangheli și trans-serafimi,
de unde marii preoți
vor predica despre foloasele
și gloria imunității
de turmă.
Dregătorii cu edictele
lor, geniul mulțimii cu știința
înfricoșată a
neștiinței.
Atâția oameni striviți
încercând să apere
ceea ce n-au știut la
timp să iubească.
Ați fi jurat că
biochimia. Că fizica nucleară. Că nanoboții.
Din clopoței blânzi și
creduli v-ați transformat în dalii bolnave.
Doar în poem totul e
nesfârșit, mai puțin liniștea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu