joi, 20 iunie 2013

Alexandru Mușina (1954-2013)


foto: Mircea Struțeanu


O mie cinci sute

Bineînțeles că vom pleca în munți
Când societatea își va plăti datoriile
Față de noi
Cu nervii mei ca niște fire de curent neizolate
Cu viitorul tău de mamă model
Vom uita că ziua ne soarbe nepăsătoare celulele
Pe terasele cofetăriilor
Vom uita că toamna a fost lungă
Și că de fapt asta nu înseamnă nimic
Vom uita îngerii moi din pântecele liceenelor
Vom uita privirea fără bilet
Vom schimba în sfârșit
Aerul acesta buhăit și virgin
Vom fi doi tineri ai zilelor noastre
În vizită la munte vom face să adoarmă frigul
În porii păturilor groase din cabane vom spune
Că iată Soarele răsare frumos
Între vânturile albe ale înălțimilor vom trăi
Ca într-o ilustrată vom trăi îți promit
Buna mea mic-burgheză cu ochi obosiți
Buna mea mic-burgheză astenizată
Buna mea mic-burgheză martiră
A stelelor de săpun a jocurilor hulpave
De-a poezelele buna mea draga mea mic-burgheză
Vom pleca îți promit când societatea
Își va plăti datoriile față de noi


http://poesisinternational.blogspot.ro/2012/07/poesis-international-nr-9-2012.html

6 comentarii:

  1. Un om de mare rafinament,am stat putin timp inpreajma lui ,pacat ca nu am profitat la maximum de cunostiintele lui din orice domeniu.
    Plecat prea devreme,lasand tristete si regrete!

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi pare foarte rau ca nu l-am intalnit, il admiram foarte mult. Printr-o prietena comuna, am primit romanul lui cu dedicatie.

    RăspundețiȘtergere
  3. a fost unul dintre cei puțini. foarte puțini

    RăspundețiȘtergere
  4. da, pe 19 iunie 2013, am aprins o lumânare pentru cel care a fost ALEXANDRU Muşina
    http://www.poezie.ro/index.php/personals/14031646/index.html

    RăspundețiȘtergere