După-amiezele
din copilărie în care eram dus la frizer,
cu
soarele rotund și alb
poleind
străduțele-ntortocheate,
reflectându-se
în oglinzile
mașinilor
urcate pe trotuare într-o rână,
soarele
ce făcea suportabile până și fațadele
blocurilor
de la marginea acelui cartier muncitoresc o
portocală
ascunsă sub un prosop alb ca laptele este
emoția
aceasta pe care o resimt de fiecare dată
când
intuiesc pe piele mirosul de loțiune ieftină
ciudata
familiaritate a saloanelor
scăldate
în lumină sintetică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu