Două poeme din Sofia

 

Jenski Pazar, intrarea dinspre Podul cu lei

 

cu cine e mai nedreaptă istoria – cu leii

sau cu femeile?

celor ce cunosc răspunsul le sunt smulse limbile

însă înainte de asta strigătul lor răsună

ca o mie de găleți și ligheane lovite la unison

în Jenski Pazar.

până și cei ce nu vor să audă nimic

vor auzi multă vreme după ce ecoul

protestului se va fi risipit în nepărtinitorul văzduh.

cine vrea să mănânce limbă de poet

sau de revoltat

o să afle: îți trebuie stomacul și hotărârea unui leu

sau ale unei femei

pentru a digera un organ atât de suplu

în stare să rostească adevărul

chiar și dintr-o gură străină.

 

 

Квадратът на толерантността

 

și dacă fiecare membru al unui om

ar fi de altă confesiune?

am putea oare să fim în armonie

cu noi înșine și cu celălalt –

pe care îl luăm atât de des drept altcineva decât este?

ce-ar scrie mâna mea dreaptă mozaică

în vreme ce stânga cea ortodoxă

ține pagina aceasta să n-o zboare vântul?

cum s-ar potrivi pe străzile înguste pasul

piciorului musulman

cu cel al piciorului meu catolic?

cum ne-am îmbrățișa,

cum am mângâia,

cum am aplauda,

cum ne-am da unul altuia uleiul și sarea,

toate ustensilele privilegiate

cu care zgândărim golul

transformându-l în biserici, sinagogi sau

moschee?

ar fi atunci trupurile noastre în sfârșit

patrulatere ale toleranței?

și dacă fiecare membru al unui om ar afla

că putem fi coerenți,

întregi doar așa?

Sofia, 12 septembrie 2020