miercuri, 22 aprilie 2020
Institutul Blecher live online [3], duminică 26 aprilie
Anunțasem acum nouă-zece zile această a treia ediție virtuală a Clubului de lectură Institutul Blecher. Pe 26 aprilie vom fi în izolare de o lună și jumătate, nu tocmai o dată de sărbătorit, ce-i drept (decât fiindcă e Duminica Tomei), însă eu zic că-i vremea să ne mai strângem, nu mai mult de două ceasuri, pentru o întâlnire bazată pe împărtășire poetică de la distanță, de felul celor din 29 martie și 12 aprilie, care unora le-au prins bine.
Invitații acestei ediții, cei patru poeți care vor citi, sunt Moni Stănilă, Olga Ștefan, Mircea Andrei Florea și Toni Chira. Din Chișinău, Cluj, București și Dej vor veni imaginile și glasurile care se vor rosti începând cu ora 19 (iar întâlnirea va dura probabil, la fel ca acum două săptămâni, până la 21).
Pe lângă Moni, Olga, Mircea și Toni, vor mai fi două momente speciale, unul cu Gelu Diaconu, care ne va vorbi din biblioteca lui despre proiectul pornit în 2018, platforma culturală „O mie de semne”, precum și despre traducerea în românește a lui John Berryman făcută acum câțiva ani de către Radu Vancu, iar Ana Toma, regizor de emisie și de această dată, se va ocupa de o înregistrare în care Octavian Soviany ne va citi din traducerile pe care le-a făcut recent din poezia lui Arthur Rimbaud.
Poate mai merită spus că toți cei patru protagoniști au mai citit la Institut, iată și când: Moni Stănilă la edițiile 9 și 203, Olga Ștefan la ediția 176, Mircea Andrei Florea la edițiile 107 și 129, iar Toni Chira a debutat acum vreo șapte luni, la ediția 206. Cât despre Octavian Soviany și Gelu Diaconu, ei sunt printre scriitorii care au participat cel mai des, Soviany având între 2010 și 2019 opt lecturi (plus încă una la care n-a ajuns și am citit eu din ceea ce avea să devină romanul Moartea lui Siegfried), iar Diaconu – șase (prima în aprilie 2010, iar cea mai recentă la începutul primăverii trecute).
Moni Stănilă (n. 1978, Tomești, jud. Timiș) a publicat un volum „de convertire”, Iconostas (2007), după care s-a apucat serios de literatură, scoțând volumele de poezie postoi parovoz. confesiunile dogmatistei (2009), Sagarmatha (2012), Colonia fabricii (2015), O lume din evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni (2017) și romanele Al 4-lea (2013), Războiul solomonarilor (2018) și Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (2019). Are în pregătire un roman (Țipă cât poți) și un volum de poezie (ale noastre dintru ale noastre) noi. Din 2010 locuiește la Chișinău, unde organizează cenaclul „Republica”.
Olga Ștefan (n. 1988, Hunedoara) a fost o poetă de o precocitate intimidantă, însă putem vorbi despre cărțile sale începând cu toate ceasurile (2006), urmată după un deceniu de Saturn, zeul (2016) și de Charles Dickens (2017). Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universităţii „Babeș-Bolyai” (2010) și a programului masteral „Istoria imaginilor – Istoria ideilor“ (2012), este din 2019 doctor în științe filologice. Are în curs de apariție un nou volum, Civilizații.
Mircea Andrei Florea (n. 1996, București) a absolvit Facultatea de Matematică a Universității București. A publicat în „Poesis internațional” încă din 2016, iar duminică va citi la Institutul Blecher pentru a treia oară, din volumul cu care probabil va debuta.
Toni Chira (n. 2003, Dej) învață la Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian” din Dej, unde a pornit în ianuarie 2019, împreună cu poetul Radu Zăgrean, cenaclul „Clepsidra”, transformat la sfârșitul aceluiași an în „TRILL”. A fost co-organizator al Maratonului de poezie online din 27 martie. Scrie poezie, teatru, anunțându-se deja ca unul dintre cei de la care suntem îndreptățiți să avem mari așteptări.
Gelu Diaconu (n. 1962, București) a publicat volumele de poezie Antipoeme (2008), Resurse interioare (2012), Blues (2013), Resurse umane (2016), Mother (2018), Ziua în care a murit John Lennon (2019) și romanele Fabian (2006), Sebastian (2018) și Oblivion (2019, exclusiv online). A pornit platforma culturală omiedesemne.ro, devenită în scurt timp una dintre cele mai frecventabile publicații literare românești de pe Internet, și căreia i s-a dedicat cu o abnegație pe care o mai vezi rar în zilele noastre.
Octavian Soviany (n. 1954, Brașov) a debutat cu Ucenicia bătrânului alchimist (1983), căreia i-au urmat cincisprezece volume de poezie și antologii (printre care Turnul lui Casanova, 1996; Scrisori din Arcadia, 2005; Dilecta, 2006; Pulberea, praful și revoluția, 2012; antologia Apocalipsul suav, 2015), șapte cărți de proză, dintre care cea mai recentă e primul volum al tetralogiei Lelian, Micul Saturnian (2019), volume de teatru și mai multe lucrări de critică și istorie literară, printre care ampla Cinci decenii de experimentalism. Compendiu de poezie românească actuală (2012). A tradus în românește opera poetică baudelairiană, primul volum dintr-o plănuită integrală a poeziei lui Paul Verlaine, alte cărți de Alexandre Dumas, Théophile Gautier și Guillaume Apollinaire.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu