Luni, cu „Maeștrii unei arte muribunde” la Cluj

Pe 11 decembrie vin cu „Maeștrii unei arte muribunde” și cu numărul 20 din „Poesis internațional” la „Atelier Café” (Memorandumului, nr. 9, Cluj-Napoca), ca invitat al criticului și eseistului Alex Ciorogar, care a pornit seria asta de întâlniri anul trecut și de anul trecut îmi propuneam să ajung și eu acolo. Luni seară, de la ora 20.

De joi, la Satu Mare

Zgomotele de sub gheață

Poeți contemporani la Satu Mare

Ion Mureșan (n. 1955, Vultureni, jud. Cluj) a absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj (1981), făcând parte din nucleul celei de-a doua generaţii echinoxiste. Cunoscut poet, publicist și comentator, a publicat volumele de poezie: Cartea de iarnă (1981, 2013), Poemul care nu poate fi înţeles (1993, 2016) și cartea Alcool (2010), antologia Iluminarea marilor construcții (2016), precum și volumele de eseuri: Cartea pierdută – o poetică a urmei (1998) și Oglinda aburită. Eseuri conversaționale (2013). Poezia sa a fost tradusă în limba franceză (Le mouvement sans coeur de l’image, 2001, în traducerea lui Dumitru Ţepeneag), germană (Zugang verboten, 2008, în traducerea lui Ernest Wichner) și engleză (The Book of Winter and Other Poems, 2011, traducere de Adam J. Sorkin și Lidia Vianu). A primit numeroase distincții și premii, cel mai important fiind Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia (2014).

Radu Andriescu (n. 1962, Iași) este conferențiar universitar la Catedra de Limba și Literatura Engleză a Universității „Al.I. Cuza” din Iași. Autor al unui volum de eseuri, Paralelisme și influenţe culturale în lirica română actuală (2005) și a nouă volume de poezie: Oglinda la zid (1992), Ușa din spate (1994), Sfârșitul drumului, începutul călătoriei (1998), Eu și câţiva prieteni (2000), Punțile Stalinskaya (2004), Pădurea metalurgică (2008), Metalurgic (2010), Când nu mai e aer (2016) și Gerul dintre ei (2017). Editura Longleaf Press din North Carolina a publicat acum zece ani o antologie din poezia sa, intitulată The Catalan Within (2007), în traducerea lui Adam J. Sorkin.

Moni Stănilă (n. 1978, Tomești, jud. Timiș) a studiat teologie ortodoxă la Timișoara și Sibiu. După prima sa carte, volumul de convertire Iconostas (2007), a publicat volumele de poezie Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (2009), Sagarmatha (2012), Colonia fabricii (2015) și O lume din evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni (2017). A mai publicat romanul Al 4-lea (2013). Din 2010, trăiește la Chișinău, unde este o foarte activă jurnalistă și conduce Cenaclul „Republica”.

Alexandru Vakulovski (n. 1978, Antonești, Republica Moldova) este poet, prozator, publicist, unul dintre cei mai reputați scriitori români de dincolo de Prut. Absolvent al Facultății de Litere din cadrul Universităţii „Babeș-Bolyai”. Dintre volumele sale de poezie: ecstasy (2005), Dați foc la cărți (2012) și recenta priveliști (2017). Autorul a patru romane controversate și al volumului de interviuri Afganii (2016).

Andra Rotaru (n. 1980, București) a debutat cu volumul de poezie Într-un pat sub cearșaful alb (2005), a cărui traducere în limba spaniolă (En una cama bajo la sabana blanca) a apărut trei ani mai târziu. Au urmat Ținuturile sudului (2010) și Lemur (2012). Implicată în proiecte multidisciplinare, a fondat în 2017 revista online „Crevice”.

Tudor Crețu (n. 1980, Timișoara) este doctor în filologie, cu teza Narcoliteratură. Tipologii de narcomani. Membru, în studenție, al cenaclului „Pavel Dan”, debutează editorial cu volumul de poezie Dantelăriile Adelei (2001), urmat de Obiectele oranj (2005), Fragmente continue. Poeme live (2014) și antologia retrospectivă Studio live (2015↔2000) (2015). A mai publicat un volum de studii critice, romanele Omul negru (2008), Casete martor (2013) și Casete martor II (2015) și un Jurnal fantasmatic (2016).

Robert G. Elekes (n. 1985, Brașov) și-a luat doctoratul în Filologie având ca temă opera scriitorilor germani din România anilor ‘70-‘80. Poet, traducător, performer și cadru universitar, a debutat cu volumul de poezie aici îmi iau dinții-n spinare și adio (2015). În același an, a pornit seria de întâlniri și lecturi „Dactăr Nicu's Skyzoid Poets”, devenită unul dintre cele mai importante evenimente literare din România.

Olga Ștefan (n. 1988, Hunedoara) a debutat precoce cu volumul toate ceasurile (2006), urmat după un deceniu de Saturn, zeul (2016) și de recenta Charles Dickens (2017). Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universităţii „Babeș-Bolyai” (2010) și a programului masteral „Istoria imaginilor – Istoria ideilor“ (2012), se pregăteşte pentru susţinerea unei teze de doctorat pe tema „simulacrelor“ literare.

Mihók Tamás (n. 1991, Oradea) este poet bilingv și traducător. Absolvent de Litere la Oradea, specializarea română-engleză (2013). Bursier timp de doi ani la ELTE Budapesta, Departamentul de Limba și Literatura Română, este în prezent doctorand la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș. A publicat volumele de poezie Șantier în rai (2013), Winrar de tot (2015) și cuticular (2017), iar în limba maghiară cuticulum vitae (2017).

Kemenes Henriette (n. 1988, Oradea) scrie poezie, proză scurtă și critică de teatru în limba maghiară. A urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității din Oradea. În prezent lucrează la revista culturală „Várad” din Oradea și se pregătește să debuteze în volum.

Lumina din ziua

Lumina din ziua în care ultimul rege-a murit, fereastra zgâriată de aerul tare de-afară, draperiile cântărind cât un monument de granit.

„Maeștrii unei arte muribunde” la Constanța

Cea mai tânără librărie din Constanța, „Dorian Gray” (Bd. Ferdinand, nr. 24), m-a invitat, prin eseistul și traducătorul Daniel Clinci, să fac o lansare la Maeștrii unei arte muribunde. Mă reîntorc cu drag în orașul ăsta viu și pestriț, de care rămân legat după aventurile de acum 8-9 ani cu prietenii mei chiustengeni, dintre care cel mai apropiat mi-a fost și rămâne George Vasilievici, mai ales că la evenimentul de acum vor participa Bogdan Papacostea (eram un colaborator fidel al revistei „Tomis” în perioada ei cea mai fastă, pe vremea când el era redactor-șef) și Yigru Zeltil. Miercuri, 29 noiembrie, de la ora 18.30.

Institutul Blecher 165

La capătul încă unui târg de carte, aproape de sfârșitul toamnei acesteia schimbătoare și săltărețe ca o doamnă bătrână pe care-a apucat-o bâțul, ultima ediție din 2017 a Institutului Blecher îi aduce la Tramvaiul 26 pe Nicoleta Nap, Marius-Iulian Stancu și Ovidiu Komlod. Lor le-au apărut de câteva zile volume la Casa de Editură Max Blecher, și vor citi din ele, apoi vom vorbi și despre absentul Dediu și cartea lui excelentă de debut, despre noul număr al revistei Poesis internațional și despre antologia recentă a taberei de poezie de la Săvârșin.
A, da, ca să-i răspund unui prieten: sigur că protestăm, și sigur că nu e doar un singur fel de a o face.

Casa de Editură Max Blecher la Gaudeamus 2017

        Cu cinci titluri noi și numărul 20 (2/2017) al revistei „Poesis internațional”, pe lângă cele șapte cărți publicate de la începutul anului (Radu Andriescu, Gerul dintre ei; Sorin Catarig, În răstimpul dintre două plecări; Mihók Tamás, cuticular; Andrei Dósa, adevăratul băiat de aur; Paul Verlaine, Poeme saturniene; Jan H. Mysjkin, Ș.A.M.D., Ș.A.M.D...; Teodora Coman, foloase necuvenite) și numărul din primăvară al revistei (1/2017), Casa de Editură Max Blecher participă pentru prima oară la târgul de carte Gaudeamus pe cont propriu. Nu ar trebui să fie greu să dați de noi la standul 340, pe nivelul cel mai de sus (7.70) din clădirea Romexpo. Vă așteaptă acolo alte câteva zeci dintre volumele pe care le-am scos în anii trecuți.
        Nu vreau să uit să spun și aici ceea ce deja am anunțat pe facebook la sfârșitul săptămânii trecute, când am inițiat o campanie în sprijinul poetului Valeriu Mircea Popa, adus de conducerea Uniunii Scriitorilor din România într-o situație disperată. O parte din vânzările de la acest târg vor merge la VMP, sper ca împreună cu alți oameni înțelegători și inimoși care deja și-au anunțat susținerea sau măcar intenția de a dona în contul deschis de curând (Popa Valeriu Mircea, Banca Transilvania, RO42BTRLRONCRT0V19789103) să arătăm că solidaritatea încă mai este posibilă în asemenea momente de tot rahatul (felicitări încă o dată, domnilor Manolescu, Chifu, Mihăieș & co., puțini actori ai lumii culturale românești din ultimii 27 de ani au reușit să se facă atât de disprețuiți ca domniile voastre). 

Marius-Iulian Stancu, Pe tine te cântă menajerele

Casa de Editură Max Blecher, 2017

Colecția „Plantații”

Nicoleta Nap, ușor desincronizat, aproape imperceptibil

Casa de Editură Max Blecher, 2017

Colecția „Opera prima”

Dan Dediu, 4,5 litri de sânge, miliardar

Casa de Editură Max Blecher, 2017

Colecția „Opera prima”

Ovidiu Komlod, noapte-lumină

Casa de Editură Max Blecher, 2017

Colecția „Plantații”

Dumitru Păcuraru, Punctul de inversare a memoriei

Editura Școala Ardeleană & Casa de Editură Max Blecher, 2017

„Poesis internațional”, nr. 20 (2/2017)

SÂMBĂTĂ, 25 noiembrie 2017
Romexpo (nivel 7.70, stand 340)

ora 18:00
Lansarea celor mai noi volume apărute în colecția „Opera prima”: Ușor desincronizat, aproape imperceptibil, de Nicoleta Nap și 4,5 litri de sânge, miliardar de Dan Dediu

ora 19:00, la standul Editurii Școala Ardeleană (nivel 0.00, stand 26)
Lansarea volumului Punctul de inversare a memoriei, de Dumitru Păcuraru (coeditat de Editura Școala Ardeleană și Casa de Editură Max Blecher)



DUMINICĂ, 26 noiembrie 2017
Romexpo (nivel 7.70, stand 340)

ora 15:00
Lansarea volumului cuticular, de Mihók Tamás

ora 16:00
Lansarea celor mai recente volume apărute în colecția „Plantații”: Pe tine te cântă menajerele, de Marius-Iulian Stancu și noapte-lumină, de Ovidiu Komlod

ora 17:00
Lansarea numărului 2 (20) / 2017 al revistei „Poesis internațional”

Tramvaiul 26 (strada Cercului nr. 6, sector 2, București)
ora 19:30
Clubul de lectură Institutul Blecher, ediția 165
Întâlnirea cu Marius-Iulian Stancu, Nicoleta Nap și Ovidiu Komlod
Va fi prezentat și nr. 20 (2/2017) al revistei „Poesis internațional”
Eveniment moderat de Claudiu Komartin

Poesis internațional nr. 20 (2/2017)

        20

          La capătul celui de-al șaptelea an de apariție, odată cu numărul 20, „Poesis internațional” trece de 320 de pagini, intrând în rândul celor mai robuste publicații de felul ei care pot fi citite astăzi. Autori din 18 țări, pe lângă România și Republica Moldova, stau laolaltă într-o construcție rizomatică în care un cititor atent și răbdător poate găsi tot felul de trimiteri și legături, de ușițe și tuneluri secrete care împânzesc freatica literaturii mondiale. Nu doar discursurile contemporane ne interesează, ci și revizitarea (sau reinterogarea) unor scriitori esențiali din trecut – așa încât în acest număr pot fi citiți poeți ca Arthur Rimbaud (într-o nouă și așteptată traducere, ce poartă amprenta lui Octavian Soviany), Robinson Jeffers (recuperat la mai bine de o jumătate de secol de la moarte, Jeffers a devenit una dintre figurile centrale ale poeziei americane din secolul XX, iar manifestul grupului Dark Mountain o demonstrează), Edwin Morgan (unanim recunoscut ca poetul național al Scoției, „poetry’s true son”, după expresia lui Carol Ann Duffy) sau Lea Goldberg (atât de prețuită și astăzi în Israel încât chipul său va sta pe bancnota de 100 de șecheli).

Fără să construim numere tematice, am avut mereu în vedere ca „Poesis internațional” să cuprindă materiale consistente între care să poată exista dialog, ligaturi, relații de schimb. Dacă pe parcursul numărului trecut am fost preocupați de investigarea și definirea scriiturii feminine, numărul 20 cuprinde o serie de texte prin care se încearcă explorarea unui subiect întotdeauna pasionant și polemic: poezia politică. Mai mult decât un discurs belicos în slujba unei idei sau a unei cauze, oricât de îndreptățite sau de stringente, poezia politică e mai întâi de toate o expresie a conștiinței sociale, conținând o acută dimensiune etică. În definitiv, angajamentul pe care îl presupune orice implicare de acest tip pornește de la contradicția ireconciliabilă dintre poezie și putere. Fiindcă poezia are obligația de a pune la îndoială prerogativele oricărei puteri suverane, de a da pe față aberația, nonsensul și îngrădirea libertății. Așadar, vorbim despre o literatură scrisă dinăuntrul istoriei și al politicii, răspunzând evenimentelor exterioare eliptic și personal precum celebrul vers al lui Auden în memoria lui Yeats: „Mad Ireland hurt you into poetry”. Despre un astfel de seismograf al tulburărilor istorice – ce are sens numai dacă țintește la (sub)minarea, la demantelarea tuturor stereotipurilor politice – este vorba și în discursul de primire a Premiului Nobel pentru Literatură al lui Harold Pinter, și în eseurile Dubravkăi Ugrešić, și în lirica eretică a iranienei Forugh Farrokhzād sau în versurile frisonante ale indonezianului Widji Thukul, dispărut fără urmă în 1998.

Propoziția lui Enzensberger de acum mai bine de o jumătate de secol, „Poezia e subversivă prin însăși natura ei”, se întâlnește cu reflecția contemporană a sirianului Adonis: „Poezia este, prin definiţie, antidespotism, antidictatură, antireligie”. Sigur, pericolele sunt cunoscute – efemeritatea și didacticismul unui asemenea demers. Ele pot trăda literatura, transformând-o în vorbărie exemplificatoare, în propagandă sau în discurs gol, moralizator. Așadar, nu punerea în slujba unei ideologii sau a unei cauze, ci confesiunea netrucată, în stare să edifice pentru fiecare dintre noi un sens al rezistenței în fața atrocelui și a nedreptății. Iar această preocupare nu are vârstă: o dovedesc fără rest poemele politice scrise la aproape 80 de ani de către Constantin Abăluță, parcă mai tensionat și mai angrenat în real („Poezia este realitate”, clama în 1949, cuprins de o mică febră marxistă, Gerrit Kouwenaar) decât oricând.


Cuprins:

* Portret: Romulus Bucur
* Poezie: Anne Carson (în traducerea Teodorei Coman), Lea Goldberg (traducere de Naum Lider), Alejandro Jodorowsky (în traducerea Ligiei Keșișian), Constantin Abăluță, Arvis Viguls (în traducerea lui Andrei Dósa), Dumitru Crudu, Ardiana Șala Priștina (în traducerea lui Ardian-Christian Kuciuk), Diana Geacăr, Don Paterson (traducere de Vlad Pojoga), Edwin Morgan (traducere de Cătălina Stanislav), Jacek Dehnel (traducere de Passionaria Stoicescu și Constantin Geambașu), Moni Stănilă, Lloyd Schwartz (în traducerea lui Tiberiu Neacșu), Gelu Diaconu, Arthur Rimbaud (în românește de Octavian Soviany), Kirill Medvedev (în traducerea Dianei Iepure), Angelica Stan, Závada Péter (tradus de Mihók Tamás), Raluca Ialomițeanu, Kim Addonizio (traducere de Paul Vinicius), Nicolae Silade, Floarea Țuțuianu, Eugene Ostashevsky (tradus de Florin Bican), Aleš Mustar (în traducerea Paulei Braga), Mia Axelsson (traducere de Livia Ștefan), Iman Mohammed (în traducerea Sînzianei Șipoș), Emma Warg (traducere de Krista Szöcs), patru poeți indonezieni în traducerea Adelinei Luft: Sutardji Calzoum Bachri, Sapardi Djoko Damono, Widji Thukul, Afrizal Malna.
* Manifest: Gerrit Kouwenaar, „Poezia este realitate” (traducere de Andrei Anastasescu, cu o introducere de Jan H. Mysjkin), „Necivilizație” (manifestul Proiectului Dark Mountain, în traducerea lui Mihnea Bâlici).
* Proză: Kurt Vonnegut („Te stinge, candelă de-o clipă”, în traducerea lui Claudiu Komartin), Sorin Delaskela („Straturi polimerice”), Radu Vancu (fragment de roman).
* Eseu: Harold Pinter, „Artă, adevăr și politică” (traducere de Lia Boangiu), Dubravka Ugrešić, „De ce iubim filmele cu maimuțe” (în traducerea lui Andrei Dósa), Anastasia Gavrilovici („Forugh Farrokhzād – dincolo de radioactivitatea istorică”), Daniela Luca („Scrisul-manifest, Realul-caleidoscop și Poemul-vis la Roberto Bolaño”)
* Cronici: Grațiela Benga despre Dar noi suntem oameni obișnuiți (2017) de Diana Geacăr; Teodora Coman despre Enciclopedia lucrurilor uitate (2016) de Gökçenur Ç.; Șerban Axinte despre Opere I. Poezia antumă (2011) de B. Fundoianu; Rita Chirian despre Borderline (2017) de Ana Dragu; Alex Ciorogar despre adevăratul băiat de aur (2017) de Andrei Dósa; Marius Conkan despre O sută și una de poezii (2017) de Nichita Stănescu, o antologie de Corin Braga.
* Note: Claudiu Komartin despre Ţinutul negru (2015) de Marko Pogačar și Când te strici (2017) de Krusovszky Dénes.
* Interviu: Erkut Tokman în dialog cu Adonis; Anastasia Gavrilovici în dialog cu Gökçenur Ç.
* Film: Camelia Toma despre „Poesía sin fin” (2016) de Alejandro Jodorowsky; Diana Marincu despre „In Praise of Nothing” (2017) de Boris Mitić.
* Prezențe. Autori români în traduceri străine: Ion Mureșan și Ioan Es. Pop, Assedegats. Dos poetes transsilvans (AdiA Edicions, 2016); Magda Cârneci, A Deafening Silence (Shearsman Books, 2017); Ana Blandiana, Moja ojczyzna A4 | Patria mea A4 (słowo/obraz terytoria, 2015).