L-am citit mai întâi pe Miroslav Holub în „Modern Poetry in Translation”, revistă de poezie fondată-n 1965 de Ted Hughes și Daniel Weissbort cu care am colaborat ca traducător într-un număr de acum zece ani, transpunând în limba engleză împreună cu Stephen Watts câteva poeme de Gellu Naum și Mariana Marin, ceea ce mi s-a părut atunci (și cred și acum că a fost) o realizare prețioasă (măcar pentru mine, și tot).
Holub apăruse cu un grupaj în primul număr din „MPT” (care, între altele fie spus, a constituit o inspirație și un model greu de atins pentru munca mea cu „Poesis internațional”), iar către sfârșitul deceniului trecut l-am putut citi pe remarcabilul poet și om de știință ceh prin intermediul masivei traduceri în limba engleză Poems Before & After (ediția definitivă din 2006, de la Bloodaxe). Și, cu toate că mai nimic nu părea să mă lege de Holub, lectura poemelor sale (a căror traducere în engleză aveam să aflu ceva mai târziu câte hibe și scăpări are) m-a tensionat creativ, obligându-mă să-l traduc. Primele încercări au fost, inevitabil, pline de imprecizii (pe care vreau să cred că le-am compensat cât de cât prin pasiune, exigență și prin experiența mea de traducător, iar aceste poeme au apărut în „Poesis internațional” nr. 24 / 2019), însă nu aveam s-ajung să traduc o întreagă antologie fără ajutorul Jiřinei Vyorálková, care mi-a lămurit o mulțime de lucruri ce țin de un imaginar poetic care combină suprarealismul, absurdul, mitologicul și limbajul științific și de alcătuiri semantice greu de deslușit și de transpus în românește fără o cunoaștere intimă a limbii cehe.
A ieșit Noi, cei care am râs (Poeme alese 1958-1998), o colecție de 100 de poeme care apare la Casa de Editură Max Blecher cu ocazia centenarului acestui tip foarte interesant și provocator, nici modernist, nici chiar postmodernist, nici pactizant, nici opozant al regimului comunist cehoslovac, și pe care o vom lansa la prima ediție din toamna asta a Institutului Blecher, cu trei zile înaintea aniversării a o sută de ani de la nașterea lui Miroslav Holub. Adică duminică 10 septembrie, de la ora 18.30, la Hidden (Str. Doamna Chiajna 26, sector 3), cu participarea Jiřinei Vyorálková, a cărei traducere în cehă a „Crailor de Curtea Veche” stă să apară, și care vine special de la Praga pentru Noi, cei care am râs – cu concursul Centrului Ceh din București.
Începem astfel cel de-al 15-lea an al clubului, curioși ce vom mai descoperi și lansa în perioada următoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu