Luni, 31 august, de la ora 16, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București, are loc a douăsprezecea ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, care se întâmpla de obicei în luna mai. Pe atunci lucrurile erau încă foarte neclare, așa că Maratonul are anul ăsta loc în ultima zi de vară: vor citi douăzeci și doi de poeți (Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia, Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Robert Șerban și subsemnatul), însoțiți de acordurile de blues și jazz ale unor muzicieni binecunoscuți: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit.
Voi citi poeme care nu au apărut în cărți, și pe care le-am regăsit și recitit în ultimele zile, încercând să-mi dau seama de ce, la vremea alcătuirii volumelor mele dintre 2009 și 2017 – Un anotimp în Berceni (2009, 2010), Cobalt (2013), respectiv secțiunea de inedite cu care se deschide Maeștrii unei arte muribunde (2017, 2018) – nu le-am considerat potrivite în arhitectura lor. Voi chestiona, așadar, actualitatea câtorva dintre poemele inedite pe care le-am lăsat în urmă, scrise cu destui ani în urmă, curios fiind cum vor suna ele rostite în grădina de la MNLR în cele cinci-șase minute pe care le voi avea la dispoziție.
