Poezia e forma de rezistență a unui koala față în față cu buldozerele trimise de Corporație.
marți, 19 decembrie 2017
Când muritorii dorm
Am scris acum mai bine de nouă ani (când semnam, introdus acolo de către Ioan Es. Pop, ba în „Ziarul de duminică”, ba în „Descoperă”, de unde reușeam să mai câștig mici onorarii, cât să nu fiu sărac lipit) despre Bun-venit printre maimuțe (Humanitas, 2008) – era, cred, primul volum de proze scurte semnat de Kurt Vonnegut tradus la noi (de către Alexandra Coliban) și venea după câteva romane, acelea care l-au făcut celebru în toată lumea, pe care le devorasem. Am rămas un mare admirator al literaturii lui Vonnegut și nu m-aș fi gândit în veci că voi ajunge vreodată să traduc o carte de-a sa. După lupte seculare, ajutat decisiv de Anastasia Gavrilovici, am reușit să duc la bun sfârșit transpunerea în românește a volumului Când muritorii dorm, unul dintre cele trei care strâng postum proza scurtă a lui K.V., publicat de curând de Editura ART. Ca bun cunoscător al operei lui Vonnegut (și ca detectiv al versiunilor românești ale cărților sale), țin să fac observația (sau sugestia) că ar merita republicată Zâmbiți, vă rog (al cărei titlu original e Look at the Birdie...), apărută în condiții tare modeste la Univers în 2009. Recomand Când muritorii dorm, are câteva povestiri minunate, pe care le-am adus în românește cu grija și dragul firești față de scriitorii pe care-i păstrezi aproape cu trecerea anilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu