luni, 22 august 2011

graffiti

un trup scurs
împachetat cu grijă de îngeri

boala zgândăreşte pe întuneric
câteva glande
şi-atât

în tâmple e frig
pentru călugăriţe
frunzele sunt singura piele

cine îmi spală cu sodă picioarele
cine mă izbeşte de venele
îngroşate
şi râde

„sunt mulţi ani de când
poezia nu a mai fost sudată
de viaţă”

scria pe zid retardatul
sub luna
scobită şi grea

ca o fosilă din neolitic

4 comentarii:

  1. diferit...inca nu stiu daca imi place sau nu :D

    RăspundețiȘtergere
  2. eu cred că retardul știa ceva. ce e cu cobaltul? ori ești alergic ori ai rămas la chimie.
    Tusin

    RăspundețiȘtergere
  3. e ceva aici cu care rezoneaza oricine, un fel de sunet ecou grefat pe un şold al centralităţii canonice---şi-atât. haha, nu, e mai decât atât.

    RăspundețiȘtergere