Institutul Blecher, ediția 260

 

Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică 2 octombrie 2022, de la ora 18.30, în Hidden (Str. Doamna Chiajna 26, București), la întâlnirea cu poeții Ioana Vintilă, Ionuț Manea și Ștefan Pușcașu. În cadrul întâlnirii va fi prezentat buncărul de origami (Casa de Editură Max Blecher, 2022) de Ioana Vintilă.

 

Ioana Vintilă (n. 1997) este inginer biotehnolog, după studii la Cluj. A câștigat a opta ediție a concursului de debut în poezie „Max Blecher”, publicând Păsări în furtuna de nisip (2018), câștigătoare a mai multor premii pentru primul volum. A doua sa carte, buncărul de origami, confirmă entuziasmul cu care a fost primită Păsări în furtuna de nisip.

Ionuț Manea (n. 1981) a absolvit Stomatologia la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Prezent cu texte în mai multe antologii, a debutat în 2020 cu proză scurtă, revenind cu volumul de poezie Scrisoare pentru Ping Su (2021).

Ștefan Pușcașu (n. 2003) este student în anul I la Facultatea de Litere a Universității București. A participat la ediția din 2022 a atelierelor „Super” și, ca urmare, a publicat în antologia șotron pe întuneric.

Moderatori: Claudiu Komartin și Ioana Tătărușanu

Ioana Vintilă, buncărul de origami

Casa de Editură Max Blecher, 2022

colecția „Plantații”

Festivalul TransPort Literacki

 

          Particip în următoarele câteva zile la Festivalul TransPort Literacki, care se ține în portul pomeranian Kołobrzeg, altădată știut drept Kolberg, este ediția a 27-a a acestui festival în cadrul căruia voi citi și voi avea lansarea volumului tradus de către Jakob Kornhauser și publicat recent, kobalt. Am mai scris despre asta în vara lui 2019, când am fost câteva zile la New York: de când am început să călătoresc prin lume, dacă prilejul este o invitație la un festival, târg de carte, atelier sau rezidență literară, iau cu mine (măcar) o carte a unui autor român care mi-e drag, și o citesc sau recitesc în zilele cât cutreier pe unde am treabă: am făcut asta de-a lungul vremii cu scriitori foarte diferiți, de la Max Blecher la Ion Caraion, de la Iordan Chimet la Virgil Mazilescu și de la Bogza și Naum la Monciu-Sudinski, Angela Marinescu, Ion Mureșan și Mariana Marin, iar de data asta voi merge în Polonia (unde ajung din nou după ceva mai bine de nouă ani) cu proza scurtă a celor doi Caragiale (pun aici la socoteală și Sub pecetea tainei). Am emoții pentru reîntâlnirea cu ei. 

Institutul Blecher, ediția 259

  

Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică 18 septembrie 2022, de la ora 18.30, în Gașca Veche Pub (Str. Episcopul Radu 28, sector 2), la întâlnirea cu poeții Livia Ștefan și Artiom Oleacu. Este a treia ediție itinerantă a proiectului „Cu Institutul Blecher prin București”, în colaborare cu ARCUB, din cadrul „București RE:imaginat 2021-2022”.

 

Livia Ștefan (n. 1982, Giurgiu) trăiește de cincisprezece în ani în București. A publicat trei volume de poezie: re.volver (2012), Lolita32 (2016) și Thanato Hotel (2019, 2022). Fotografă și traducătoare de poezie din limba engleză, a mai fost vocalista trupei Oedip Piaf, cu care a avut câteva concerte incendiare.

Artiom Oleacu (n. 1986, Chișinău) este actor, poet și dramaturg, absolvent al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Este autorul piesei de teatru Diagonala B (2015) și al volumelor de poezie: Miere pentru toate exponatele (2019), Spinner (2021) și Plin de adevăr (2022).

 

Moderator: Claudiu Komartin

Institutul Blecher, ediția 258

  

Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, miercuri 14 septembrie 2022, de la ora 18.30, în Londohome (Str. David Praporgescu 31, sector 2), la întâlnirea cu poeții bulgari Aksinia Mihailova și Ivan Hristov, care vor citi în cadrul celei de-a XII-a ediții a FIPB (Festivalul Internațional de Poezie București).

 

Aksinia Mihailova (n. 1963, Rakevo) a studiat Filologie Slavă la Universitatea Sf. Kliment Ohridski din Sofia. A lucrat ca bibliotecară, iar după căderea comunismului a fost unul dintre fondatorii primei reviste literare independente din Bulgaria, iar ulterior a lucrat pentru editura Paradox. A debutat în 1994 cu volumul de poezie Тревите на съня (Ierburile visului), urmat de mai multe publicații, printre care Луна в празен вагон (O lună într-un vagon gol, 2004), Разкопчаване на тялото (Desfacerea corpului, 2011) și Смяна на огледалата (Schimbarea oglinzilor, 2015). A tradus din limba franceză peste 30 de cărți (Bataille, Genet, Vénus Khoury-Ghata, Sylvie Germain ș.a.), iar poezia sa a fost publicată și premiată în Franța: Ciel à perdre (2014, Premiul Apollinaire), Le baiser du temps (2019, Premiul Max Jacob), Ciel à perdre suivi de Le Jardin des hommes (2021). O antologie din poezia sa a fost transpusă în românește de Irina Nechit: Descheierea corpului (Tracus Arte, 2019).

Ivan Hristov (n. 1978, Borovo) este absolvent de Filologie bulgară la Universitatea Sf. Kliment Ohridski și și-a luat în 2009 doctoratul (pe mișcarea literară „Săgetătorul”, foarte influentă în Bulgaria de acum aproape un secol) la Academia Bulgară de Științe. Membru, alături de Petăr Ciuhov, Emanuil Vidinski și Angela Rodel, al grupului poetico-etno-rock Gologan (până la destrămarea trupei în 2012). A publicat volumele de poezie: Сбогом, деветнайсети век (Bun-rămas pentru veacul al XIX-lea, 2001), Бдин (Bdin, 2004), Американски поеми (Poeme americane, 2013), Любовен речник (Dicționar de dragoste, 2018). Ediții ale volumelor sale au apărut în franceză, turcă, slovacă, polonă și română – Bdin, urmat de Poeme americane a fost publicată de Casa de Editură Max Blecher în 2016, în traducerea lui Claudiu Komartin și a Lorei Nenkovska. A mai citit în 2011 și 2016, la edițiile 41, respectiv 121 ale Institutului Blecher.

 

Moderator: Claudiu Komartin

Bac-Fest 2022

Înainte de orice, vreau să spun că e o veste frumoasă reluarea Festivalului Național „George Bacovia”, Bac-Fest, după o pauză de doi ani. Părea că festivalul de poezie de la Bacău e istorie, însă n-a fost așa – reamintesc că la cele trei ediții anterioare Premiul Național „George Bacovia” le-a fost decernat Angelei Marinescu, lui Emil Brumaru și Ilenei Mălăncioiu. Un început, oricum ai lua-o, excelent. Iar anul ăsta sunt nominalizați (spre deosebire de ceea ce vedem de un deceniu și jumătate încoace la Premiul Național „Mihai Eminescu”) doar poeți unul și-unul: Constantin Abăluță, Mircea Cărtărescu, Mariana Codruț, Șerban Foarță, Gabriela Melinescu, Ion Mureșan, Marta Petreu, Ioan Es. Pop, Octavian Soviany. Oricui îi va fi acordat premiul „Bacovia” în 2022, nivelul rămâne foarte ridicat.

E nominalizată la poezie și cărticica mea de anul trecut, Autoportret în flama de sudură, care a mai fost și pe lista scurtă a premiilor „Observator cultural”. Dat fiind că l-am luat deja în 2019 pentru Maeștrii unei arte muribunde, mi-aș dori ca anul acesta premiul să îi fie decernat Ștefaniei Mihalache, a cărei carte din 2021, Cronica Akasha, a fost o revenire foarte reușită la cinci ani de la Sisteme de fixare și prindere.

Desigur că mă interesează și celelalte două premii, cel pentru debut și acela pentru critică de poezie, unde sunt, la fel, nominalizări foarte bine alese (și unde favoriții mei sunt Adelina Pascale, cu maki for 2, respectiv Nicolae Coande, cu Manualul vânătorului de poeți – deși premiul la critică e meritat în egală măsură de Cosmin Ciotloș pentru Cenaclul de Luni. Viața și opera).

Membrii juriului, Bianca Cernat, Florina Pîrjol, Radu Vancu, Alex Goldiș și Bogdan Crețu, arată astfel că se poate să existe și la noi premii literare fără compromisuri și care, în plus, arată pluralism și refuzul infectului spirit de gașcă ce sapă la temelia a orice în cultura română.