Poezia e forma de rezistență a unui koala față în față cu buldozerele trimise de Corporație.
duminică, 25 decembrie 2016
Crăciun iuhuuu
Zi ternă, cu tonus scăzut, totul mai degrabă apatic, mâncare și băutură multă, firește, pocnitori explodând absurd (de multe ori m-am întrebat unde și cum și de ce ar sta un dobitoc o după-amiază întreagă să aprindă și să arunce pe geam tot la câteva minute o nouă pocnitoare? astea vieți serbede, ce să mă mai plâng de a mea), Crăciun tomnatic (încălzire globală? parcă nici de asta nu-i mai pasă nimănui), nici măcar zloata multor sfârșituri de an de altădată, parcă totul se-nghesuie într-un fel lent și fără speranță, doar în benzinării oameni mai singuri și mai călcați pe nervi de toată povestea asta (deși probabil din cu totul alte motive); nicio candoare, nicio veselie, nicio pâlpâire care să te pună-n mișcare pentru câteva ceasuri, doar preparate din carne de porc și beculețe licărind în legea lor comună și zdrobitoare.
Draga Claudiu
RăspundețiȘtergerePentru ca să poți simți mai mult decît poc și porc ,de Craciun si nu numai ,e necesar să reușești să ieși din acea magmă întunecată și aderentă în care se zbate neputincioase mintea și inima ta...
Uneori,cînd te concentrezi prea mult asupra propriei suferinte ,universul se strîmtează pînă la mărimea ștreangului...(sau adîncimea Senei -n.m!).E suficient doar să ieși din egoismul complacerii de sine și să te îndrepți o clipă cu iubire spre durerea altuia !
Craciun fericit !Poate la anu' !��
mi-e și greu să răspund la asta mai mult decât cu un zâmbet :)
RăspundețiȘtergere