Institutul Blecher 95

Sâmbătă, 1 noiembrie 2014, de la ora 19, sunteți invitați la Tramvaiul 26 (Str. Cercului, nr. 6, sector 2, Bucureşti) pentru a 95-a ediție a Institutului Blecher. Vor citi Nora Iuga, Diana Caragiu şi Adelina Pascale.

Nora Iuga (n. 1931) a fost membră a Cenaclului „Luceafărul” condus de Miron Radu Paraschivescu, în care s-a închegat nucleul grupului oniric. A publicat, începând din 1968, numeroase volume de poezie, proză şi jurnal, printre care Inima ca un pumn de boxeur (1982), Piaţa cerului (1986), Spitalul manechinelor (1998), Sexagenara şi tânărul (roman, 2000), Autobuzul cu cocoşaţi (2001), Fetiţa cu o mie de riduri (2005), Berlinul meu e un monolog (jurnal, 2010) şi recentul roman Harald şi luna verde (2014). A primit mai multe premii, în România şi în spaţiul german, iar cărţile sale au fost traduse şi publicate în Germania, Franţa, Italia, Elveţia, Spania, Bulgaria şi Slovenia.

Diana Caragiu a publicat în 2014 volumul de poezii Respiră cu mine, tradus în limba franceză, despre care Moni Stănilă a scris că este „un debut altfel, ce nu încearcă alipirea de grupuri sau curente.”

Adelina Pascale (n. 1995) a absolvit Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din Tulcea şi este studentă în anul I la Facultatea de Litere din Universitatea Bucureşti.

„Timpul” din octombrie

Un număr viu şi variat, cu un supliment dedicat FILIT, texte despre alegerile de duminică, Aktionsgruppe Banat (semnează Teodora Coman, Rita Chirian, Krista Szöcs, Andrei C. Şerban şi Ioan Şerbu), un grupaj despre „Ideea de Universitate”, poezie, un interviu cu Mircea Cărtărescu, articole despre artă contemporană şi film (Angelo Mitchievici pe marginea recentului Q.E.D.), texte pe teme sociale şi culturale actuale şi prima parte a articolului meu despre ultimul volum de poezie semnat Lucian Vasilescu (la pag. 14). Lectură plăcută!

Zona nouă, site-ul cel nou

Fac o treabă foarte bună zoniştii.

Cum a fost la Institutul Blecher 93

Institutul Blecher 94

Sâmbătă, 25 octombrie, de la ora 19, sunteți invitați la Tramvaiul 26 (Str. Cercului, nr. 6, sector 2, Bucureşti) pentru a 94-a ediție a Institutului Blecher. Vor citi proză scurtă Florin Iaru şi Alexandru Tiepac.

Florin Iaru a fost unul dintre membrii proeminenţi ai „Cenaclului de Luni”. Realizator şi prezentator al mai multor emisiuni de cultură la postul național de televiziune. A debutat cu volumul de poezii Cântece de trecut strada (1981). Au urmat Aer cu diamante (1982. împreună cu Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Ion Stratan), La cea mai înaltă ficțiune (1984), Înnebunesc și-mi pare rău (1990), Poeme alese (1975-1990) (2002) şi volumele de proză scurtă Fraier de București (2011) şi Povestiri cu final schimbat (2013).

Alexandru Tiepac a absolvit Facultatea de Filosofie şi Logică din cadrul Universităţii Bucureşti. Autor al unui curs de psihologie şi psihanaliză şi realizator al emisiunii „Frontierele Minţii”.

Jde jderi

A apărut, la editura Mirador din Arad, antologia taberei de la Săvârşin de anul acesta, Jde jderi. Nu mă-ntrebaţi de ce se cheamă aşa, întrebaţi-mă cine mai este în ea. Şi vă voi răspunde că veteranul Miki Vieru, coordonatorul de joc Sorin Despot, Iulian Leonard, Iulia Popescu, Vlad Pojoga, Aleksandar Stoicovici şi echipa de şoc Cătălina Stanislav – Raluca Boantă – Anastasia Gavrilovici, ale căror versuri – aş ghici că în special ale Cătălinei – au speriat deja câţiva oameni paşnici din Arad :) Uitaţi-vă după ea la Gaudeamus, o s-o lansăm atunci.

Încă un premiu neserios

Pe lista aia sunt romanele următoare. Nu şi cărţile publicate de Dumitru Crudu, Marin Mălaicu-Hondrari, Adrian Schiop sau Doru Pop. Dar sunt Bujor Nedelcovici şi Dan Stanca... Are dreptate Crudu să fie supărat. Oamenii care fac selecţia pentru mult râvnitul premiu „Augustin Frăţilă” sunt de pe altă lume. Sau sunt cititori incompetenţi. Sau aşa e schema. Câh.

Remember

Un poet la care ţin şi azi (la 13-14 ani de când l-am citit prima oară) foarte mult şi unul dintre cele mai frumoase poeme de modă veche scrise în limba română.

Institutul Blecher 93

Sâmbătă, 18 octombrie, de la ora 19, sunteți invitați la Tramvaiul 26 (Str. Cercului, nr. 6, sector 2, Bucureşti) pentru a 93-a ediție a Institutului Blecher. Vor citi poeţii T.S. Khasis şi Radu Niţescu.

T.S. Khasis (n. 1975) a debutat editorial cu placheta Farmacia cuvintelor (2003), dar s-a impus cu volumul Arta scalpării (2005), reluat şase ani mai târziu cu câteva poeme inedite în pe datorie (2011).

„Orice dispoziţie, orice stimulent, orice fantezie, toate laolaltă sunt puse sub semnul îndoielii, orice sentiment al grandorii (chiar şi la nivelul actului creator) este fracţionat şi nimicit, orice pauză traumatică în mecanica mişcărilor vitale se întoarce asupra sa cu o putere distructivă înmiită.” (val chimic)

Radu Niţescu (n. 1992) a publicat gringo (2012), iar de atunci a continuat să scrie şi să experimenteze, ameninţând să revină cu o a doua carte chiar mai bună decât volumul de debut.

„Dintre cei născuți după 1990, Radu Nițescu este primul care face pasul în față, debutând editorial. Cel dintâi lucru care atrage atenția în gringo e acela că pune în scenă o poezie incomparabil de carismatică. Restul calităților sunt, s-ar zice, independente de aceasta. Sarcasmul, patosul reținut, inteligența de construcție, echilibrul melodic, toate își au, desigur, locul lor.” (Cosmin Ciotloş)

Câştigătorul concursului de debut

Nu a fost nici de data asta simplu, dar cei trei membri ai juriului au stat şi au cumpănit şi fiindcă trebuiau să aleagă un manuscris din toate pe care le-am primit, a fost acela al lui Ştefan Ivas, pe care Casa de Editură Max Blecher îl va publica şi lansa la târgul de carte Gaudeamus de la Bucureşti (19-23 noiembrie). Le mulţumim tuturor poeţilor care au trimis volumele lor şi le urăm succes. Câţiva au scris cărţi bune pe care sunt sigur că le vom vedea curând publicate.



VCR
- unchiul din america -

băgam transformatorul în priză
un prelungitor în transformator
vcr-ul în prelungitor.
înainte să apăs pe play îmi plăcea să ascult
huruitul acela uşor
pe care-l scotea odată pornit
ca un tors de pisică
huruitul pe care-l puneam pe seama
unui tractoraş cu baterii din interior
al unui camion de jucărie care se învârtea în cerc acolo

(tot într-un camion, camion plin cu mere, spunea tata, părăsise şi el ţara. după multe peripeţii reuşise în cele din urmă să ajungă în america de unde trimisese vederi şi poze. deşi cu mâinile groase de muncitor nebărbierit şi cu o cămaşă boţită apărea lângă maşini luxoase, în camere spaţioase cântând la pian scriind ceva la un birou mare de mahon sau cu un pahar de whisky în mână. pe jos erau covoare pufoase, albe, canapele şi fotolii uriaşe de piele iar în fundal se zăreau zgârie-nori şi o bucată perfect albastră de cer.

după revoluţie nu s-a mai întors. unii spuneau că-i spion şi n-are cum, alţii că s-a înstrăinat şi nu mai ţine la neamuri. a trimis însă un pachet cu un video şi casete cu filme pe teme religioase. se părea că în vest îl găsise pe Dumnezeu sau – cum ne spunea tata numai nouă şi numai după câteva pahare – „ajuns în curu’ gol în america, pentru că doar nici acolo nu stau câinii cu colaci în coadă şi nu-ţi dă nimeni nimic degeaba, a trebuit să treacă la pocăiţi că america-i plină de pocăiţi şi ăştia atât asteaptă să te faci unul de-al lor că imediat te ajută. nu vedeţi că le-a făcut calicilor ălora din capătul satului până şi casă!”)

în după-amiezele de vară
când arşiţa ne alunga de la cules fasole
când nu era nimic interesant pe tvr
puneam o casetă de la unchiu’
the ten commandements cu charlton heston de exemplu
după huruitul cunoscut apăsam play
tânărul moise află ca nu era nobil egiptean
ci fiu de sclav evreu
(„son of hebrew slave”)
rătăceşte o vreme prin deşert
îl găseşte pe dumnezeu
dar se întoarce să-i salveze pe ai lui
bărbos cu plete şi cu o sclipire în ochi
(pe care îmi plăcea să cred că o avusese
şi unchiu’ când ajunsese în america)
şi tocmai când urma să despartă cu toiagul
apele mării roşii
ne striga mama să venim să despărţim
fasolea culeasă de păstăi
puneam pauză
huruitul continua
îl auzeam de pe prispă
mâinile dezghiocau păstăile
camionul cu mere demara
din ţara sclavilor care culegeau fasole pe câmpuri
urma să ne scoată unchiu’
bărbos într-o cămaşă boţită
dar cu o sclipire în ochi

Ştefan Ivas

Concursul de debut

Am primit şi anul acesta peste 50 de cărţi potenţiale în urma înscrierilor la concursul de debut al Casei de Editură Max Blecher. E a patra ediţie, iar din juriu fac parte O. Nimigean, Marius Conkan şi subsemnatul. Într-o zi, maxim două voi anunţa aici (şi pe oriunde altundeva anunţul va primi găzduire) numele câştigătorului. Pot spune că avem din ce alege, mai că-mi pare rău că nu putem publica în punctul ăsta mai multe debuturi.

Institutul Blecher, ediţia 92

Duminică seara de la ora 18.30, la Institutul Blecher vin Ciprian Măceşaru şi Laurenţiu Ion. Amândoi m-au uimit cu cele mai noi lucruri pe care le-au scris: Laurenţiu e mult limpezit şi aproape mereu impecabil dpdv tehnic în Nouăzeci şi unu (Tracus Arte, 2014), despre care am şi spus câte ceva la lansarea de la Bookfest, iar Ciprian va citi din textele scrise de vreo jumătate de an încoace, care alcătuiesc o carte nouă încă nepublicată, Modern Talking. Veniţi la Tramvaiul 26 pentru a-i vedea şi asculta.

Înregistrarea de la Institutul Blecher, ediţia 91

Cam aşa a fost.

„Fluvii de asfalt” la Casa de Editură Max Blecher

Un nou volum de debut (al şaptelea pe care îl publicăm) va apărea peste câteva zile în colecţia „Opera Prima”: Fluvii de asfalt, de Ligia Pârvulescu.

Institutul Blecher 91

Mi-a dat încredere întâlnirea de aseară din James Joyce's, unde Cosmin Perţa a ţinut a doua ediţie a pubului său de lectură. Au citit patru poeţi fără nici o legătură unul cu altul, a venit lume multă şi faină, feţe noi, am simţit interes & energie. Fiindcă evenimentele organizate de Perţa se întâmplă la două luni, reluăm şi noi Institutul Blecher, prima ediţie a celui de-al şaselea an avându-i ca invitaţi pe Miruna Vlada şi Marius Aldea. Se va-ntâmpla tot la Tramvaiul 26 (Str. Cercului, nr. 6), iar fdl va fi cu noi, ceea ce înseamnă că Victor Potra va înregistra o ediţie care se anunţă, dacă mă gândesc la discuţiile pe care le poate provoca Bosnia. Partaj, dar şi la încărcătura afectivă a poemelor lui Marius Aldea, foarte vie.