I-a supărat pe câţiva, i-a bucurat pe alţii, ca totul pe lumea asta: "Câteva consideraţii asupra criticii de azi", în România literară, nr. 2/2011.
Şi reacţia domnului Manolescu, într-un editorial cu dedicaţie.
Bonus: "am primit la redacţie", un textuleţ caraghios al cuiva din redacţie, dat sub pseudonim.
Unde vezi tu "dedicatia" lui Manolescu pentru tine ? Iar ai devenit megaloman ?
RăspundețiȘtergereMaine poimaine o s-aflam ca frigul de-afara e o reactie a naturii la tristetea din sufletul tau...
Fii serios !
Mihai
O singura data a scris Manolescu un editorial cu "dedicatie": despre genialul tau amic care te-a abandonat, Stoian G. Bogdan.
RăspundețiȘtergereTot Mihai
:) tot Mihai, esti prost de bubui
RăspundețiȘtergereBravo, domnule Komartin! M-a uns pe suflet articolul din R.L.! E bine ca mai exista si voci curajoase in critica actuala. Se impune o purificare a fenomenului criticii literare romanesti si tare v-as ruga sa nu va opriti aici. Bafta!
RăspundețiȘtergereCurajos gest, cu atat mai mult cu cat pare unul sinucigas. Probabil ca datorita textului asta Claudiu Komartin o sa-si ia cateva ''scatoalce'', totusi eu cred ca el are posteritatea (stiu ca suna ca dracu' acest cuvant) de partea sa.
RăspundețiȘtergerela posteritate chiar nu m-am gândit, dar cred, sper că am dreptatea de partea mea
RăspundețiȘtergereca te-ai luat de papagalii aia 2, enake & kivu (exista un critic iovanel ?!), nu e de neiertat, dar pentru ca te-ai dat cu bestiile internaute, vei arde in flacarile iadului crestin-ortodox. ti-ai pus in cap si legiunea, si loja, si partidul, si securitatea.
RăspundețiȘtergerefelicitari!
" Nu te pune rău cu criticii". asta o spun aproape numai scriitorii cu sifon in loc de cerneala. Eu zic altceva, ei să nu se pună rău cu scriitorii. Sunt sub scriitori prin definiţie.
RăspundețiȘtergereClaudiu, un adevărat "manifest"! Abia aştept continuarea, dar mai ales urmările:)
RăspundețiȘtergeree dureros că, după două decenii de asimilări şi disimulări critice, pe piaţa cărţii de la noi nu a apărut nici măcar o lucrare serioasă care să infirme că lefegismul e noul criticism în Ro.
iar asta atârnă greu şi în mediul academic, nu numai al receptării cotidiene şi, în consecinţă, al edificării unei ierarhii autentice. dar ce mai e edificabil autentic? dacă vreau să scriu despre Alex Vakulovski, de pildă, trebuie să-l citesc prin grile exterioare, ca să-l fac credibil în faţa interiorizaţilor noştri receptori "aulici". Încă un exemplu: caută referinţe critice despre literatura postcomunistă din RO sau spaţiul ex-sovietic. Nimic! periodice...
Nicolae Manolescu spunea în "Istoria lui" (!) că autoritatea criticului s-a erodat. N-a spus mai nimic; în definitiv, şi-a semnat o abdicare.
Îmi pare rău că nu mai e nimic de făcut, decât "scandal", iar textul tău din Rom. lit. e chiar simpatic. Dă speranţe:)
Pe mine ma distreaza notele de tipul atitudinea Pontiu Pilat:
RăspundețiȘtergere"Opiniile din aceasta pagină nu reprezintă punctul de vedere al redacţiei. Responsabilitatea pentru afirmaţiile făcute aparţine în exclusivitate autorului." Ha!
M-am bucurat mult cand am vazut ca ai luat atitudine, e important asta, mai ales in lumea in care traim acum. Ai avut dreptate in tot articolul, si nu cred numai eu asta. Bravo tie!
RăspundețiȘtergereDa-da. Cam aşa este. Dar de ce articolul tău, Claudiu, aruncă din prima toată artileria pe "băieţii răi"? De ce n-ai un cuvinţel, o silabă, despre Soviany, care nu-i nimic din tot ce-ai scris şi-i mult pe deasupra? Este tot o chestiune de tactică? Deşi în esenţă-i corect, articolul este şi mult prea unidirecţionat. Ceva de genul "să ne batem, dar să ne batem numai între noi". Eventual pe burtă. Nu, nu.
RăspundețiȘtergereMircea, n-am înţeles nimic din comentariul tău.
RăspundețiȘtergereNici eu :)
RăspundețiȘtergereȘi totuși nu Ion Negoițescu, Lucian Raicu, Valeriu Cristea sau (permite-mi să-l adaug la listă pe, dintre interbelici,) Perpessicius au servit modele pentru cei mai mulți critici din ultimele decenii, ci mai degrabă Călinescu. Cu toate consecințele care decurg de-aici.
RăspundețiȘtergere