O dezbatere compromisă

În august, Curtea Supremă de Justiţie din Argentina a luat o decizie istorică, stabilind că punerea sub acuzare a cetăţenilor pentru deţinere de droguri pentru uz personal e neconstituţională, întrucât unui adult trebuie să i se permită să ia deciziile ce privesc stilul său de viaţă fără intervenţia statului. Politicile aplicate de statele europene sunt încă foarte diferite: dacă în Spania, Olanda şi Cehia, drogurile au fost legalizate (nu însă şi traficul, care este în continuare considerat un delict), în alte ţări drogurile uşoare sunt relativ scoase de sub incidenţa legii, eventual pasibile uneori de amenzi - în Islanda sau Portugalia, ţări care au adoptat o atitudine mult mai liberală, progresele sunt evidente: un studiu arată că în Portugalia rata supradozelor şi a îmbolnăvirii cu HIV a scăzut semnificativ, la fel ca şi consumul de heroină.
Când a ieşit ieri în presă, raportul Comisiei prezidenţiale ce recomandă legalizarea (de fapt, dezincriminarea) prostituţiei şi a drogurilor a fost din păcate confiscat instantaneu de trusturile care l-au transformat în mai puţin de o zi într-o glumă. Într-un instrument de luptă împotriva sau în favoarea unui candidat la preşedinţie. Politicul nostru deşănţat a învins încă o dată orice posibilitate de dialog civilizat şi onest. Din cele câteva sute de pagini ale raportului, au fost citate două rânduri discutate alandala în ziare şi la televizor şi aruncate - ca orice altceva în România - în luptele meschine care au ajuns să ne scârbească pe toţi. Iată, de pildă, ce mizerie de titlu într-un ziar pe care până nu demult îl citeam cu plăcere.
Dezbaterea publică pe această temă pare încă o dată compromisă. Nici nu ştiu cum ar putea fi altfel într-o ţară atât de dezbinată şi de puerilă. Şi totuşi, problema drogurilor rămâne, cu toate că discuţia e imposibilă încă pentru o vreme (probabil până când nişte legi unitare în această privinţă ne vor fi impuse din vest), în principal datorită moralităţii ipocrite şi a vederilor extraordinar de înguste ale românilor (începând cu politicienii şi sfârşind cu bravii bărbaţi ai patriei care îşi omoară nevestele în bătaie şi apoi cad în comă alcoolică, dar sunt vehemenţi împotriva marijuanei, care, nu-i aşa, e un instrument al diavolului...)