Un anotimp în Berceni

Poezia e forma de rezistență a unui koala față în față cu buldozerele trimise de Corporație.

luni, 30 iulie 2018

Younger Dryas vs Fackelmann

›
am citit undeva că ultima glaciațiune a venit într-o zi de toamnă de acum 12690 de ani cel puțin așa susțin cercetătorii din Potsdam care ...
joi, 26 iulie 2018

Petrecerea din grădină (continuare)

›
        Nu mai dăduse o petrecere de aproape douăzeci de ani. Nu avea pentru cine, cercul său de apropiați numărând câțiva colecționari la...
miercuri, 25 iulie 2018

Filatelistul (fragment)

›
        Începuse cu schimbări aproape imperceptibile, pe care le pusese pe seama vederii slăbite sau pe curioase variații ale luminii, ...

24 iulie 2018

›
vară buhăită şi schimbătoare, vară cu multă ploaie, cu morți blânzi pregătind atacul masiv asupra splendorii de care totuşi niciunul din...
miercuri, 18 iulie 2018

Adrian Diniș (1986-2018)

›
Adrian Diniș Adrian Diniș (1986-2018) s-a născut și a trăit în București, unde a absolvit Universitatea Româno-Americană, iar apoi...
3 comentarii:
sâmbătă, 14 iulie 2018

Lectură la Bistrița și a șasea cronică la „Maeștrii unei arte muribunde”

›
Înaintea lecturii pe care o voi avea în seara asta la Sinagoga din Bistrița, împreună cu Angela Marinescu, Constantin Acosmei, Ștefan Manas...
luni, 9 iulie 2018

Miercuri, când se lasă seara / peste București

›
Miercuri, de la ora 19.30, sunt invitatul Svetlanei Cârstean la ultima ediție din acest sezon a seriei de evenimente intitulate Intersecții...
‹
›
Pagina de pornire
Afișați versiunea pentru web
Fotografia mea
claudiu komartin
Claudiu Komartin (n. 1983, București) a publicat Păpușarul și alte insomnii (2003, 2007), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009, 2010), cobalt (2013, 2025), Dezmembrați (2015, semnat cu heteronimul Adriana Carrasco), antologia Maeștrii unei arte muribunde (2010-2017) (2017, 2018), Autoportret în flama de sudură (2021, 2023), antologia 17 poeme de dragoste și un pantoum imperfect (2022) și Inoculare (2022). Volume apărute în traducere: Und wir werden die Maschinen für uns weinen lassen (Korrespondenzen, Viena, 2012), Vrpce potaman za balu mesa (Treći Trg, Belgrad, 2015), Bir Garip Roman (Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015), кобалт (ДА, Sofia, 2017), kobalt (Biuro Literackie, Kołobrzeg, 2022), Οι μετρ μιας ψυχορραγούσας τέχνης (Βακχικόν, Atena, 2025). Din 2009, organizează seria de întâlniri și lecturi publice „Institutul Blecher”, din 2010 este redactor-șef al semestrialului „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher, iar din 2022 redactor-șef adjunct al revistei „Tomis”.
Vizualizați profilul meu complet
Un produs Blogger.